marți, 30 decembrie 2014

Pachetul de revendicari al rezervistilor romani trebuie sa fie unitar, argumentat la modul pragmatic si mai ales, imposibil de contestat! Partea a II-a: Pachetul de revendicari in cazul reintroducerii pensiilor militare de stat!

Intr-o prima abordare, am prezentat "Pachetul alternativ de revendicari in cazul neintroducerii pensiilor militare de stat"! In fapt, cele 11 revendicari din pachetul alternativ la neintroducerea pensiilor militare, nici nu pot fi numite revendicari, cu sunt mai degraba acuzatii grave la adresa clasei politice romanesti, din moment ce revendicarile nu reprezinta altceva decat o cerinta elementara din partea militarilor de a le fi acordate aceleasi drepturi si militarilor precum tuturor celorlalti cetateni romani. In ultimii 5 ani am asistat la un spectacol de cel mai indoielnic gust, in care diversi politicieni si formatori de opinie au aclamat (si inca aclameaza) isterizati ca nu este normal ca militarii sa aiba dreptul la pensie militara de stat, intrucat militarii nu ar avea drepturi egale cu ceilalti cetateni. OK! Respectand modul de gandire al celor in cauza care pretind ca ar viza egalitatea in drepturi intre militari si cetatenii civili, am lansat cele 11 revendicari prin pachetul alternativ la neintroducerea pensiilor militare ca fiind singura varianta de acceptat de catre militari pt. neintroducerea pensiilor militare de stat. Aceste 11 revendicari trebuie folosite ca un bumerang de catre orice militar fata de oricare politician (care in esenta este un mare nimeni care i-a pacalit pe romani sa il voteze) si formator de opinie care a sustinut si sustine ca nu este normal ca militarii sa aiba dreptul la pensie militara de stat, intrucat militarii nu ar avea drepturi egale cu ceilalti cetateni. Cele 11 revendicari satisfac pe deplina dorinta de egalitate in drepturi a politicienilor si formatorilor mentionati. Riscuri? Da, unul singur! Sustinatorii egalitatii in drepturi intre militari si cetatenii civili, pot deveni subit socati cand vor descoperi ca egalitatea in drepturi aclamata de acestia, se poate aplica in volum complet, dar si in sens invers, adica ceea ce indura militarii romani in ceea ce priveste discriminarea legislativa sau privarea de de drepturi si libertati fundamentale in comparatie cu ceilalti cetateni romani, sa li se poata aplica in egala masura si opozantilor pensiilor militare sau membrilor familiilor lor.


ARGUMENTE PENTRU REINTRODUCEREA PENSIILOR MILITARE DE STAT

Nu mai aducem! Ori pensii militare de stat pt. militari, ori intronarea egalitatii depline in drepturi intre militari si ceilalti cetateni, prin indeplinirea celor 11 revendicari ale militarilor din "Pachetul alternativ de revendicari in cazul neintroducerii pensiilor militare de stat"! 


CE MODEL DE PENSII MILITARE NE DORIM?

Problema pensiilor militare este o tema abordata frecvent de militarii in rezerva! Si de militarii activi, numai ca acestia nu au dreptul sa se exprime! In cazul militarilor in rezerva, de regula totul se reduce la "Noi vrem drept de pensie militara ca in NATO". Numai ca NATO include 28 de state, incepand cu S.U.A. si terminand cu Albania! Dintre cele 28 de state apartinand NATO, 27 au o caracteristica comuna: isi respecta militarii si armatele, nu doar la nivel declarativ, ci dovedit si prin propria legislatie. Singura exceptie: Romania! Militarii romani desi indeplinesc si inca in mod exemplar, aceleasi misiuni precum militarii celorlalte state NATO, acestia nu beneficiaza prin legislatia interna, de niciun drept in plus fata de ceilalti cetateni romani, ci doar de drepturi in minus si obligatii in plus, asa cum rezulta din plin din "Pachetul alternativ de revendicari in cazul neintroducerii pensiilor militare de stat"! Prin urmare, toti militarii (in rezerva sau activi) avem datoria sa punem punct acestei situatii prin care armata a ajuns un fel de paria a societatii romane in raport cu drepturile si obligatiile celorlalti cetateni romani.

Avand acelasi obiectiv, toti trebuie sa avem si revendicari comune! Este extrem de important! Intrucat daca cineva dintre noi va solicita drept de pensie militara similar celui acordat in baza Legii nr. 164/2001 (Legea nr. 179/2004), altul va solicita drept de pensie militara dupa model S.U.A., altul dupa model Albania, iar altcineva dupa propria imaginatie, vom fi din nou speculati! Situatie in care, trebuie sa fim fermi precum militarii si sa ne reintoarcem la tatal si mama pensiilor militare in aceasta lume! Caz in care nu avem cum sa luam ca model statul Luxemburg a carui pondere militara, expunere teritoriala si de risc militar este aproape nula in cadrul NATO. Astfel ajungem exact la modelul primordial al pensiilor militare de stat, iar acesta este cel american. In ceea ce priveste continentul european, regasim la Marea Britanie acelasi model american al pensiilor militare de stat, si inca in forma imbunatatita! In concluzie, modelul nostru de pensie militara, nu trebuie inventat, ci preluat dupa cel mai puternic stat al NATO - acesta fiind S.U.A., si dupa cel mai puternic stat al NATO din U.E., acesta fiind Marea Britanie!

Modelul american privind pensiile militare de stat

Are la baza 2 principii simple: recompensarea militarilor care nu parasesc sistemul militarilor inainte de implinirea unei vechimi in serviciul militar de minim 20 de ani si  recompensarea corespunzatoare a militarilor care opteaza sa ramana in serviciul militar pt. o perioada mai mare de 20 de ani. In ambele cazuri, scopul principal este acela ca S.U.A. sa constituie o rezerva a armatei americane din cadrul cetatenilor proprii care sa percuteze oricand si oriunde in sprijinul armatei active, fapt pt.care cetatenii in cauza sunt diferentiati de catre ceilalti cetateni pasivi (fara nicio obligatie militara in situatie critice), exact prin acest drept la pensie militara de stat.

Cum functioneaza dreptul la pensie militara in S.U.A.? In trecut s-a acordat drept de pensie militara cetatenilor cu 5, 10 ani sau 15 ani de serviciu militar. Fiind democratie autentica si nu ca in Romania, statul american nu a desfiintat respectivul drept cetatenilor in cauza, nu l-a modificat, nu l-a recalculat! In prezent, dreptul la pensie militara se acorda pt. o vechime minima de 20 de ani in serviciul militar. Calculul pensiei militare la acest moment este simplu: 2,5% din ultima solda pt. fiecare an in serviciul militar, cu conditia sa nu fie mai putini de 20 de ani. Astfel se ajunge la o pensie militara in valoare de 50% din ultima solda pt. 20 de ani de serviciu militar. Mai departe, pt. anul 21, 22, 30, 45 in serviciul militar etc. - se acorda tot 2,5% din ultima solda! Este evident ca un militar american care indeplineste 30 de ani de serviciu militar, va beneficia de 75% pensie din ultima solda, iar un militar care indeplineste 40 de ani de serviciu militar va beneficia de 100% pensie raportata la ultima solda! In acelasi timp, orice militar poate contribui (nu este obligat) dupa cum doreste la un sistem de pensii alternativ. In S.U.A. nu exista sistem public de pensii, ci doar sistem privat care se aseamana intrucatva cu sistemul public de pensii din Romania (nu toate statele europene au sistem public de pensii)! In consecinta, militarul americam care indeplineste conditiile unei pensii militare, beneficiaza obligatoriu de pensie militara dupa principiile sistemului, iar daca mai contribuie si la un sistem privat de pensii, beneficiaza si de o pensie in sistem privat dupa principiile respectivului sistem. De retinut! Americanii nu acorda drept de pensie militara decat pt. vechimea in serviciul militar - fara alte combinatii, iar acest tip de pensie nu are nicio legatura cu un alt tip de pensie! De pensie militara poate beneficia orice militar care indeplineste conditiile de eligibilitate, de la soldat la general! Natiunea americana isi apreciaza militarii la justa lor valoare, de aceea nu vom auzi in S.U.A. de vreun curent care sa sustina ca militarii americani ar fi privilegiati in raport cu alti cetateni, americanii obisnuiti fiind constienti in urma avansului propriei lor civilizatii asupra faptului ca militarii americani realizeaza in avantajul intregii natiuni lucruri pe care cetatenii obisnuiti nu ar fi capabili sa le indeplineasca! Altfel, ar fi ramas tot la nivelul de amerindieni cu pene, imigranti africani din Congo inarmati cu sulite, romani pripasiti cu opincile in picioare,  sau cine stie ce alti fermecatori tribali!

Referitor la modelul american de pensii militare, exista si anumite diferente intre militari in functie de data intrarii in sistem! Astfel:
- pentru militarii intrati in sistem inainte de 08.09.1980 - vechime minima in serviciu de 20 de ani si pensie militara echivalenta cu 50% din valoarea ultimei solde, la care se adauga 2,5% pe an pentru fiecare an in plus. 
- pentru militarii intrati in sistem dupa 08.09.1980: media aritmetica a celor mai mari 36 de solde lunare din cariera (de regula - ultimii 3 ani, dar nu neaparat), mai departe se aplica algoritmul precizat anterior (50% pentru 20 de ani, 2,5% in plus pentru fiecare an ce depaseste vechimea mimima de 20 de ani). De ce asa? Este greu de spus! Probabil cu militarii americani au ajuns la concluzia ca una este solda majorata pt. o misiune mai bine platita la invazia Irakului, si alta este ultima solda banala acordata pt. interventia la fel de banala in timpul ciclonului Katrina, la fel si riscurile! Fapt pt. care au decis in mod logic ca solda acordata in timpul celei mai riscante misiuni si care este cea mai mare din cariera, sa fie si baza de calcul a pensiei lor!

De retinut componenta democratica: tratament diferit in functie de legislatia cunoscuta si acceptata de militari la intrarea in sistem, nu se schimba nimic in cazul militarilor carora statul le-a garantat calculul pensiei pe baza ultimei solde, nimic retroactiv, calculul pe baza ultimelor 36 de solde se aplica doar militarilor care au intrat in sistem dupa aparitia acestei legi.

In ceea ce priveste implementarea modelului american in Romania, trebuie luate in calcul anumite elemente:
- Modelul a fost implementat prin Legea nr. 164/2001 (Legea nr. 179/2004). Totusi modelul implementat a avut cateva deviatii romanesti de proportii care in cele din urma au dus in derizoriu modelul initial american! 
  • Modelul romanesc a permis sa fie acordat drept de pensie militara, nu doar pt. vechimea in serviciul militar, ci pt. o vechime minima combinata - minim 10 ani in serviciul militar si minim 10 ani intr-un domeniu civil. Exemplul urmator este real! Undeva spre anul 2000 un capitan artilerist (real de cariera) s-a casatorit cu croitoreasa unitatii! Croitoreasa care pana in anul 2003 a absolvit la ID, o facultate (stim bine cum s-au absolvit facultatile la distanta in anumite perioade). In modul cel mai legal cu putinta (sistemul a permis), dupa absolvirea facultatii, respectiv in toamna lui 2003, capitanul si-a activat sotia ca sublocotenent de logistica! Azi, ambii sunt locotenti-colonei! Nu mai punem intrebari, cum de au ajuns amandoi la grade egale avand vechimi diferite, tot sistemul a permis! Daca maine cei 2 soti s-ar pensiona dupa Legea nr. 164/2001 (Legea nr. 179/2004), ambii ar avea drept de pensie militara de serviciu calculata procent din ultima solda raportata la gradul si la functia de locotenent-colonel!  Daca am fi fost in S.U.A., in primul rand ca fosta croitoreasa nu ar fi ajuns locotenent-colonel in 2014 (maxim locotenent sau capitan), ci doar sotul ei! Vorbind despre pensia militara, la acest moment doar sotul ei are minim 20 de ani vechime in serviciul militar indeplinind conditiile de pensie militara dupa modelul american. Fosta croitoreasa cu doar 11 ani vechime in sistemul militar, ar putea parasi sistemul, dar fara drept de pensie militara. Exemplul este real, nu este unic, si are menirea sa reliefeze faptul ca Legea nr. 164/2001 (Legea nr. 179/2004) a fost o lege buna pt. militarii de cariera, dar si o lege in umbra careia s-au ascuns toate fatucile si toti invartitii intrati accidental in armata! De aceea, in circumstantele revenirii la pensiile militare,  nu mai trebuie facut niciun rabat mioritic de la principiile pensiilor militare in baza carora trebuie sa acorde drept de pensie militara, respectiv doar pt. vechimea in serviciul militar, fara alte combinatii "de partid si de stat"!
  • Modelul romanesc a permis sa fie acordat drept de pensie militara si unor categorii de cetateni care nici macar statut de militari nu aveau, prin echivalarea din pix a unor profesii civile care nu au avut nici in clin, nici in maneca cu serviciul militar.
  • Modelul american permite diferentieri masive de solde, in functiile de conditiile de risc in activitate. Astfel, pt. riscul in activitate, in mod cert un colonel (similar) de aviatie are solda de minim 2 ori mai mare decat un colonel pe linia administrativa, iar un combatant din Irak indiferent de grad, functie si specialitate, are solda mai mare de minim 3 ori mai mare decat omologul sau care a ramas in tara, supraveghind tornadele! In Romania, prin Legea nr. 164/2001 (Legea nr. 179/2004), riscul in munca in activitate a fost luat in calcul intr-un mod matematic alternativ, prin acordarea unor procente in plus la pensie, in functie de riscul muncii in activitate. Astfel: un militar la D.F.C. beneficia de o majorare de 25% pt. riscul muncii in activitate daca isi desfasura activitatea pe Str. Drumul Taberei, iar acelasi militar de la D.F.C. daca  era trimis in Afganistan, beneficia pt. de o majorare de 100% - intemeiata, intrucat ceea ce facea era tot contabilitate, dar printre talibani, si nu printre automatele de cafea! Numai ca urmare a trecerii militarilor romani in sistemul public de pensii, deviatiile au atins cote maximale! Ce exemple sa dam? Sa zicem ca toti suntem colonei-gornisti, si intram in grupa de risc profesional "conditii speciale". Avem solde ca orice colonel (comandor), plus 50% majorare la pensie pt. riscul de suflat in goarna! Vine razboiul (campania etc.)! Noi suflam in goarna la Ghencea, colegii nostri mor in Kandahar cu talibanii de gat! La pensie si unii si altii, tot 50% pt. riscul in munca! In concluzie, modelul american diferentiaza riscurile in munca inca din activitate, modelul romanesc isi pacaleste in stil barbar militarii cum ca diferentiaza riscurile in munca la pensie! Cu toate acestea, in realitatea romaneasca, chiar nu exista diferentieri in exemplele mentionate! Ori de faci pe cioclu' la ceremoniale sufland in clarinet, ori de crapi cu rusii de gat, tot 50% beneficiezi pt. riscul in munca! Concluzia? Ori diferentierea pt. riscul in munca in activitate precum americanii, ori dupa iesirea la pensie ca romanii, dar sa ne diferentiem odata intre noi, intrucat intre riscul unui gurist de a-si inghiti flautul sau pixul, si riscul unui militar de a incasa un glonte in cap, este mare diferenta!
Modelul britanic privind pensiile militare de stat

Sa ii lasam pe americani cu democratia lor consacrata si sa aterizam in U.E., dar musai ca militari NATO! O simpla analiza a statelor europene care apartin si NATO, demonstreaza 2 lucruri: cel mai puternic stat european din NATO incluzand si capabilitatile neconventionale, este Marea Britanie! Cel mai puternic stat european din NATO excluzand capabilitatile neconventionale, este Turcia! Militarii turci sunt oricum mai bine cotati decat cei romani, dar Turcia nefiind in U.E., sa incercam sa vedem ce se intampla referitor la pensiile militare in gradina celei mai mari forte militare din U.E., adica in Marea Britanie. Descoperim urmatoarele:
  • Drept de pensie militara pt. orice militar britanic (de la soldat la general) care a servit in serviciul militar, minim 18 ani. Si nu numai! Marea Britanie are inca o influenta reala asupra unor foste colonii. Astfel incat descoperim ca britanicii acorda acelasi drept de pensie militara si unor cetateni non-britanici, dar care au servit in trupele britanice, precum ar fi redutabilii militari originari din Nepal, cunoscuti sub numele de Gurkhas.  
  • Britanicii reusesc sa ii depaseasca pe americani privind castigarea loialitatii cetatenilor care intr-o forma sau alta au optat pt. serviciul militar, astfel: britanicii acorda si cetatenilor cu vechime mai mica de 18 ani in serviciul militar, o renta corespunzatoare vechimii in serviciul militar. Prin urmare, spre deosebire de militarii britanici cu minim 18 ani in serviciul militar carora li se acorda drept de pensie militara imediat la iesirea din sistem, in cazul celor cu vechime mai mica de 18 ani in serviciul militar, li se acorda doar un supliment care se aduaga  la pensia in alte sisteme (despre M. Britanie cunoastem ca nu au sistem public de pensii, ci doar privat - daca nu este real, se poate corecta), la varsta de 65 de ani, calculat proprotional cu vechimea in serviciul militar de 2-18 ani. Este de remarcat faptul ca in Marea Britanie, timpul petrecut in serviciul militar este recompensat la pensie, indiferent de durata acestuia (dar nu mai putin de 2 ani). 
In contextul in care Romania este stat european, sistemul britanic de recompensare a serviciului militar, este cel mai adecvat model si pt. Romania. Din urmatoarele motive:

- De la comunism, pana in vremurile de dupa (2007), in Romania a existat un stagiu militar obligatoriu. Dar nu pt. toti cetatenii: femeile au fost exceptate din oficiu, iar dintre barbati - coruptia si orientarea nomenclaturista au permis ca "n" cetateni sa fenteze acest tip de "supliciu". Urmarile se observa din plin si in zilele de astazi! Ministrese precum Sulfina Barbu, M. Campeanu sau R. Plumb, nu pot constientiza faptul ca  militarii trebuie sa aiba un alt regim de pensionare, intrucat pe ele nu le-a obligat nimeni sa doarma cate 50 in dormitoare mucegaite si inghetate, sa manance fasole cu varza deshidratata sau sa deszapezeasca vreo sosea noaptea pe la ora 03.00. Pe care sa circule chiar ele insele, incercand sa isi croiasca o cariera politica! De posibile obligatii la mobilizare/stare de asediu/stare de urgenta in cazul ministreselor in cauza? Nici vorba, desi promoveaza intens egalitatea in drepturi intre cetateni!  Dar sunt si oameni politici barbati care nu pot constientiza faptul ca  militarii trebuie sa aiba un alt regim de pensionare! Exemplu: Seitan - fost ministru al muncii, despre care este destul de probabil ca a fentat stagiul militar obligatoriu. Zegrean de la C.C.R. a fentat sigur stagiul militar obligatoriu, stim ca e inapt la multe, privirea fiindu-i de-a dreptul curmezis, la fel ca si deciziile acestuia vizavi de militari!

- Modelul britanic de recompensare a stagiului militar indiferent de durata aceastuia, este oportun pt. Romania si din alte puncte de vedere! In primul rand ca avem obligatia sa ne aducem aminte de sacrificiile acelor militari in termen care timp de 1 an si 4 luni (2 ani la marina), s-au instruit sau pur si simplu au cules fortat porumbul sau au extras carbuni sau au construit locuinte, drumuri si canale, pe timpul unui serviciu militar satisfacut in conditii de multe ori inumane, serviciu de pe urma caruia a beneficiat insa o intreaga natiune. In al 2-lea rand trebuie sa luam in calcul faptul ca zeci de mii de soldati si gradati profesionisti, au parasit sistemul avand 10-15 ani vechime in servicul militar fara niciun drept. In al 3-lea rand nu trebuie sa uitam ca in caz de razboi/mobilizare, patria are nevoie din nou de serviciile militarilor mentionati! Or, a acorda acestor militari in rezerva o indemnizatie de 2,5% pt. fiecare an in serviciul militar calculata la solda de soldat, fruntas sau la ce solda de functie a avut fiecare (actualizata conform legilor actuale), sub forma unui supliment acordat la pensia in sistemul public, ar reprezenta o recunoastere elementara din partea intregii natiuni pt. o categorie de cetateni care a facut ceva in plus pt. Romania fata de ceilalti cetateni, si nici impactul financiar nu ar fi unul semnificativ. Nu in ultimul rand, masura mentionata ar aduce valuri de simpatie asupra intregii armate, intrucat  arareori putem gasi familie in Romania care sa nu aiba cel putin un militar in rezerva din categoriile mentionate!

CONCLUZII DESPRE MODELUL DE PENSII MILITARE CARE TREBUIE ADOPTAT IN ROMANIA

Acestea rezulta in mod natural din situatiile prezentate anterior. Nu trebuie decat adaptat la realitatile romanesti si implementat! Ce rezulta?

  1. Drept de pensie militara cu acordare imediata dupa minim 20 de ani de serviciu militar efectiv. Pensia trebuie acordata doar pt. vechimea in serviciul militar, fara conditie de varsta, oricarui militar de la soldat la general.
  2.  Drept fractionat de pensie militara sub forma unui supliment acordat la varsta de iesire la pensie in sistemul public/privat, in cazul militarilor cu o vechime mai mica de 20 de ani in serviciul militar, calculata proportional cu anii in serviciul militar.
  3. Tinand cont de faptul ca in Romania nu este diferentiat riscul in munca la salarizare, ci doar la pensionare, calculul vechimii totale in serviciul militar trebuie realizat dupa principiile actuale. Astfel, la vechimea efectiva in serviciul militar se adauga perioadele suplimentare care rezulta din incadrarea in grupele actuale de munca, respectiv de 3 luni, 6 luni sau 12 luni la fiecare an efectiv lucrat, rezultand astfel vechimea totala in serviciul militar.
  4.  Baza de calcul: 2,5% din cea mai mare solda din cariera, procent acordat pt. fiecare an din vechimea totala in serviciul militar, asa cum este definita la punctul anterior (vechimea efectiva + vechimea rezultata din grupele de munca). Pt. a nu exista confuzii, calculele demonstreaza urmatoarele: un militar din grupa conditii normale (in aceasta grupa regasim militari extrem de rar sau deloc) trebuie sa lucreze 40 de ani efectiv pt. a ajunge la o pensie de 100% raportata la ultima/cea mai mare solda din cariera, un militar din grupa conditii deosebite (in acesta grupa regasim  foarte putini militari) trebuie sa lucreze 32 de ani efectiv pt. a ajunge la o pensie de 100% raportata la ultima/cea mai mare solda din cariera, un militar din grupa conditii speciale (in acesta grupa ii regasim pe cei mai multi militari) trebuie sa lucreze 26 ani si 7 luni efectiv pt. a ajunge la o pensie de 100% raportata la ultima/cea mai mare solda din cariera, iar un militar din grupa alte conditii (in acesta grupa regasim un nr. redus de militari) trebuie sa lucreze 20 ani efectiv pt. a ajunge la o pensie de 100% raportata la ultima/cea mai mare solda din cariera. In aceste circumstante legate de incadrarea in grupele de munca, fiecare militar poate iesi din sistem la maximul limitei sale de uzura in serviciul militar si intotdeauna cu pensie de 100% raportata la ultima/cea mai mare solda din cariera. Cine rezista mai mult decat limita normala de uzura in serviciul militar, va beneficia bineinteles de o pensie mai mare de limita de 100% raportata la ultima/cea mai mare solda din cariera, fiind de inteles ca astfel de situatii vor fi reduse numeric.
  5. La calculul pensiei,  nu trebuie impuse limitari in situatiile cand cuantumul pensiei devine mai mare decat ultima solda (cea mai mare solda din cariera), asa cum a impus Legea nr. 164/2001. In situatia unor limitari, nimeni nu ar mai ramane in sistem dupa indeplinirea conditiilor de vechime pt. a obtine o pensie de 100%  raportata la ultima solda, din moment ce valoarea pensiei este egala cu cea a soldei.
  6. In ceea ce priveste posibilitatea vehiculata de acordare a pensiei militare si unor cetateni dupa alte criterii decat in urma efectuarii serviciului militar (de exemplu, functionarilor publici cu statut special al caror serviciu nu este definit ca serviciu militar, ci ca serviciu civil), este evident ca acest lucru ar fi o anomalie. Poate fi acordat pensie de serviciu oricarei alte bresle profesionale, insa pensia militara trebuie acordata exclusiv militarilor, si strict pt. vechimea in serviciul militar!

ALTE DATE DESPRE PENSIILE MILITARILOR DIN STATELE NATO

Acum cunoastem cam totul despre pensiile militarilor americani si britanici. Un comentator a prezentat intr-un material anterior, date despre pensiile militarilor din statele NATO, sursa informatiilor respective fiind aceasta. Informatiile desi incomplete (nu apare nicio referinta la subofiteri/maistri militari, si nici la soldatii si gradatii profesionisti, nu regasim majorarile la pensie in functie de grupele de munca) sau care cuprind inadvertente (sunt reliefate acolo unde este cazul), le redam ca atare. La modul general, ar rezulta ca cu exceptia SUA si M. Britanii despre care am care am discutat deja, majoritatea statelor NATO au optat pt. un sistem de pensii militare asemanator cu sistemul pensiilor de serviciu in cazul magistratilor romani, militarii unguri si polonezi beneficiaza de legi asemanatoare Legii nr. 164/2001 (Legea nr. 179/2004), iar militarii olandezi au un sistem salarizare-pensionare care ii propulseaza atat printre cei mai bine platiti militari din NATO, dar si printre militarii NATO cu cele mai mari pensii.

PENSIONAREA CADRELOR MILITARE DIN STATELE NATO

Belgia
- Ofiţeri inferiori: vârsta: 51-52 ani; ani de serviciu: 20-30; pensie: 80% din ultimul salariu.
- Ofiţeri superiori: vârsta: 54-56 ani; ani de serviciu: 20-30; pensie: 80% din ultimul salariu.
- Generali: vârsta: 58-61; ani de serviciu: 25-35; pensie: 80% din ultimul salariu.
[Nota: In urma flexibilitatii anilor in serviciul militar 20-30, este evident ca intra in functiune majorari in urma incadrarii in grupe diferite de munca].

Franţa
- Ofiţeri inferiori: vârsta: 52 ani; ani de serviciu: 20-30; pensie: 75% din salariul de referinţă (bază ultimele 6 salarii);
- Ofiţeri superiori: vârsta: 52; ani de serviciu: 20-30; pensie: 75% din salariul de referinţă (bază ultimele 6 salarii);
- Generali: vârsta: 57-61; ani de serviciu: 25-35; pensie: 75% din salariul de referinţă (bază ultimele 6 salarii);
[Nota: In urma flexibilitatii anilor in serviciul militar 20-30, este evident ca intra in functiune majorari in urma incadrarii in grupe diferite de munca].

Germania
- Ofiţeri inferiori: vârsta: 52; ani de serviciu: 20-30; pensie: 75% din valoarea ultimei solde brute, indiferent de grad sau funcţie;
- Ofiţeri superiori: vârsta: 54-56; ani de serviciu: 20-30; pensie: 75% din valoarea ultimei solde brute, indiferent de grad sau funcţie;
- Generali: vârsta: 60-65; ani de serviciu: 35-45; pensie: 75% din valoarea ultimei solde brute, indiferent de grad sau funcţie;
[Nota: In urma flexibilitatii anilor in serviciul militar 20-30, este evident ca intra in functiune majorari in urma incadrarii in grupe diferite de munca].

Italia
- Ofiţeri inferiori: vârsta: 45-55; ani de serviciu: 25-30; pensia: 80% din ultimul salariu brut;
- Ofiţeri superiori: vârsta: 45-55; ani de serviciu: 20-30; pensia: 80% din ultimul salariu brut;
- Generali: vârsta: 60-65; ani de serviciu: 35-45; pensia: 80% din ultimul salariu brut.
[Nota: In urma flexibilitatii anilor in serviciul militar 20-25-30, este evident ca intra in functiune majorari in urma incadrarii in grupe diferite de munca].

Marea Britanie
- Personalul militar beneficiază de o legislaţie proprie privind pensiile diferită de cea care reglementează pensiile personalului civil;
- Militarii beneficiază de pensii militare de stat;
- Pentru a beneficia de pensie integrală, perioada de serviciu militar trebuie să fie de minim 30 de ani;
- Pensia se calculează pe baza celui mai mare salariu anual pe care militarul l-a primit în ultimii 3 ani de serviciu.
[Nota: Corelat cu materialul redactat, rezulta ca militarii britanici beneficiaza la pensie de 3,3% procent din cel mai mare salariu primit in ultimii 3 ani, pt. fiecare an in serviciul militar. In aceasta ipoteza, fara a avea certitudinea, rezulta ca britanicii au drept de pensie militara de cca. 60% din respectivul salariu pt. 18 ani de serviciu militar, iar pt. fiecare an in plus se adauga 3,3%].

Olanda
- Nu există legislaţie separată faţă de civili
- Valoarea pensiei reprezintă ultimul salariu brut x 1,75% x numărul de ani de serviciu.
[Nota: Aici exista o inadvertenta. Rezulta ca in fapt, exista o legislatie separata fata de civili. In caz contrar, am ajunge la concluzia ca la toti olandezii pensia se calculeaza pe baza ultimului salariu brut x 1,75% x numărul de ani de serviciu, ceea ce nu poate fi real. Dupa cum stau lucrurile ar rezulta ca in Olanda militarii au de departe cele mai mari pensii fata de alti cetateni. In conditiile in care un colonel olandez are o solda lunara cuprinsa intre 8 000 si 10 000 de euro].

Polonia
- Ofiţeri inferiori: vârsta:50; ani de serviciu: 15; pensia: 75% din salariul din ultima lună (salariul net inclusiv sporurile);
- Ofiţeri superiori: vârsta: 55; ani de serviciu: 15; pensia: 75% din salariul din ultima lună (salariul net inclusiv sporurile);
- Generali: vârsta: 60; ani de serviciu: 15; pensia: 75% din salariul din ultima lună (salariul net inclusiv sporurile);
[Nota: Este evident ca polonezii beneficiaza de majorari pt. fiecare an in plus peste cei 15 ani de serviciu militar].

S.U.A.
- legislaţia privind pensiile militare este diferită de cea care reglementează pensiile civile;
- pensia se calculează în funcţie de anii şi lunile în serviciul militar, data trecerii în rezervă, categoria de forţe, modul de executare al serviciului militar şi baza de calcul, stabilită ca medie a salariilor cele mai mari în ordine descrescătoare primite în 36 de luni, oricare ar fi acestea, în decursul serviciului militar;
- nu există o pensie minimă garantată şi nici valori minime sau maxime ale pensiei;
- pensia media fost în anul 2008 de 4.632 USD/lună.
[Nota: Informarea preluata precizeaza ca "nu există o pensie minimă garantată şi nici valori minime sau maxime ale pensiei". Informatia este eronata. Am precizat in material ca in SUA exista atat pensie minima garantata pt. minim 20 de ani de serviciul militar, cat si valori minime (50% din ultima solda) si maxime ale acesteia (autolimitate doar de vechimea in serviciul militar)].

Turcia
- Ofiţeri inferiori: vârsta: 41-48; ani de serviciu: 20-30; pensia: 80-85% din cuantumul ultimului salariu;
- Ofiţeri superiori: vârsta: 41-52; ani de serviciu: 20-30; pensia: 80-85% din cuantumul ultimului salariu;
- Generali: vârsta: 60-65; ani de serviciu: 35-45; pensia: 80-85% din cuantumul ultimului salariu;
[Nota: In urma flexibilitatii anilor in serviciul militar 20-30, este evident ca intra in functiune majorari in urma incadrarii in grupe diferite de munca].

Ungaria
- Ofiţeri inferiori: vârsta: 45; ani de serviciu: 37; pensia: 60% din ultimul salariu brut;
- Ofiţeri superiori: vârsta: 50; ani de serviciu: 37; pensia: 60% din ultimul salariu brut;
- Generali: vârsta: 55; ani de serviciu: 37; pensia: 60% din ultimul salariu brut.
[Nota: Mai mult ca sigur ca 60% constituie doar baza de calcul de pornire, la care se adauga procente in functie de diverse criterii, cum ar fi incadrarea in grupe de munca).


MAI AVEM VREO REVENDICARE IN CAZUL REINTRODUCERII PENSIILOR MILITARE DE STAT?

In mod normal, am fi tentati sa spunem ca NU! Insa ar putea sa fie cea mai mare eroare! Din datele publice existente la acest moment, cunoastem ca ar exista vreo 2 proiecte de legi privind pensiile militare de stat. Se mai zvoneste ca ar mai exista si un al 3-lea, dar despre care nu cunoastem nimic concret, ci doar zvonuri despre faptul ca ar fia copia la indigo a legii privind pensiile militarilor americani. Noi trebuie sa fim foarte atenti la ceea ce va cuprinde legea pensiilor militare (daca va exista vreodata), intrucat din experientele ultimilor ani rezulta ca ne putem astepta ca legiutorii chiar sa adopte o lege privind pensiile militare de stat, insa pensiile militare in adevaratul inteles al cuvantului, sa existe doar in titlul legii, nu si in continut! Adica ne putem astepta la o pacaleala legislaiva similara ca in cazul emiterii Legii nr. 241/2013, in urma careia legiuitorii au reintregit pensiile militarilor cu un articol, iar prin articol le-au inghetat pe viata!

Referitor la acest punct, am aflat ca in proiectele vehiculate, exista deja tendinta de a fi pacaliti! In sensul neactualizarii pensiilor in functie de soldele militarilor in activitate! Ceea ce inseamna ca respectivele pensii nu mai pensii militare nu mai sunt! In aceleasi proiecte, apare si o eroare privind stabilirea bazei de calcul in functie de grupele de munca. 70% pt. conditii normale, 72% pt. conditii deosebite si 74% pt. "conditii speciale si alte conditii". Fiind clar ca anomalia este introdusa de cineva care inca nu a aflat ca din 2001, militarii sunt repartizati in 4 grupe de munca, si nu in 3! In legislatia actuala grupa "conditii speciale" este o grupa de munca, iar grupa "alte conditii" este alta grupa de munca. Fiind evident ca baza de calcul pt. grupa "alte conditii" trebuie sa fie de 76%, din moment ce vechimea suplimentara la vechimea in munca este superioara celei din grupa "conditii speciale"!

In concluzie, in situatia adoptarii unei viitoare legi a pensiilor militare de stat, aceasta trebuie analizata in cele mai mici detalii, astfel incat legea sa ofere cu adevarat pensii militare de stat, si nu improvizatii! In caz contrar, cele 11 puncte din "Pachetul alternativ de revendicari in cazul neintroducerii pensiilor militare de stat", trebuie readuse pe tapet si folosite ca arma contra oricarui ar incerca sa ne induca in eroare! In fine, chiar si in situatia adoptarii unei legi a pensiilor militare in forma in care ne-o dorim, nu trebuie sa uitam niciodata de cele 11 revendicari! Cele mai multe din acestea sunt intemeiate inclusiv in ipoteza adoptarii legii pensiilor militare de stat. Insa rezolvarea lor ar reveni cu precadere, sarcina militarilor in activitate.

Final

Semnat: G. Olescu. Cele 2 parti pot fi republicate si utilizate in argumentatie de catre oricine considera de cuviinta ca sunt in avantajul militarilor si doreste sa faca ceva pt. sistemul militar din Romania! Pana la o posibila adoptare a legii pensiilor militare de stat, recomand utilizarea la stres a "Pachetului alternativ de revendicari in cazul neintroducerii pensiilor militare de stat", ca "arma" contra tuturor celor care se opun reacordarii dreptului la pensie militara! Multi s-au opus si se opun nu neaparat din rea credinta, ci din incostienta - necunoscand pe de-a intregul legile care guverneaza sistemul militar romanesc!

UN AN NOU FERICIT!

luni, 29 decembrie 2014

Pachetul de revendicari al rezervistilor romani trebuie sa fie unitar, argumentat la modul pragmatic si mai ales, imposibil de contestat! Partea I - Pachetul alternativ de revendicari in cazul neintroducerii pensiilor militare de stat!

Materialul survine urmare a comunicarii cu diverse persoane/grupuri de persoane, comunicare din care rezulta ca suntem (inca) destul de multi cei care nu cedam in fata spectrului politic si avem unul si acelasi scop: acordarea unui tratament decent Armatei Romaniei. Urmare a respectivei comunicari, dam curs cererii de a face propuneri care sa vizeze problematica rezervistilor in special, si a armatei in general. Si facem acest lucru in mod public! Ideea de baza este simpla: nu dorim privilegii pt. militari in raport cu alti cetateni, dar in niciun caz nu trebuie sa acceptam nici discriminari ale militarilor in raport cu alti cetateni. Arta negocierii: putem accepta discriminari, dar nu gratis, deci le acceptam doar compensate prin ceva! In caz contrar, nu trebuie sa cedam nici macar un centimentru in ceea ce revendicam!

Urmare a respectivelor solicitari, am ajuns si la o concluzie paralela! Sunt multe persoane sau grupuri restranse care efectueaza diferite demersuri, toate sunt OK, insa rezulta si altceva: fiecare persoana sau grup are anumite revendicari la care o alta persoana sau un alt grup, nici nu macar nu a reflectat. Si invers. 

Astfel:
- sunt persoane/grupuri care solicita drept de pensie militara si atat;
- sunt persoane/grupuri care solicita restituirea tuturor sumelor rezultate ca diferenta intre cuantumul pensiei militare si cuantumul pensiei in sistemul public si atat;
- sunt persoane/grupuri care solicita iesirea din "inghetarea" pensiilor legiferata prin art. 1 (4) din Legea nr. 241/2013 si atat;
- sunt persoane/grupuri care solicita aplicarea nediscriminatorie a H.G.-S Nr. 1019/2010 aplicata cu ordinul M.S. Nr. 132/2010 privind grupele de munca pt. militari si rezervistilor pensionati pana la data de 05.01.2011, si nu doar celor pensionati dupa data de 05.01.2011 - si atat;
- sunt persoane/grupuri care solicita departajarea financiara la iesirea la pensie a grupei de risc extrem in armata denumita "alte conditii", de grupa imediat inferioara ca risc profesional denumita "conditii speciale", astfel incat sa nu mai existe la militari 2 grupe de munca cu risc profesional diferit, dar cu aceeasi majorare de punctaj pt. grupa de munca si cu aceeasi diminuare a varstei de pensionare, si atat;

[Mai sunt persoane/grupuri (e drept, destul de obscure) care pretind ca sunt multumite asa cum este situatia acum. Acestea devin, in mod evident, opozante tuturor revendicarilor mentionate. Dar nici noi nu trebuie sa cadem in naivitate incat sa nu realizam ca respectivele persoane/grupuri au de-a face cu orice interese, mai putin ale spectrului militar].

Si altele, dar cele mentionate [cu exceptia celor precizate in paranteza] sunt revendicarile cel mai des intalnite! Analizand respectivele revendicari si care toate sunt intemeiate, ne confruntam totusi cu cateva probleme si care se intorc, din pacate, contra tuturor.  De exemplu:
- nicio persoana/grup de rezervisti (dintre cele cunoscute public), nu realizeaza aceste revendicari in mod unitar, astfel incat fiecare persoana/grup fie solicita altceva, fie prezinta revendicari incomplete.
- in ceea ce priveste argumentatia, aceasta lasa de multe ori de dorit in sensul ca in dese situatii aceasta nu este prezentata la modul pragmatic.
- deseori prioritatile revendicarilor sunt schimbate, ceea ce determina ca cele mai importante revendicari sa fie trecute in plan secundar (sau chiar sa lipseasca), iar cele secundare sa fie trecute in plan principal.

Situatie in care ilustrii nostri politicieni despre care unii cred in mod fals ca sunt doxa in ceea ce priveste situatia legislativa a militarilor, raman fie dezorientati, fie ne ignora revendicarile, intrucat multi dintre ei stiu despre militari doar ca doresc pensii militare, asa ca privilegiu fata de ceilalti celalti - fara sa cunoasca faptul ca aceiasi militari sunt discriminati in mod vadit de legislatia privita in mod unitar, astfel incat la acest moment realitatea este ca toti ceilalti cetateni sunt privilegiati in fata militarilor.

In contextul celor prezentate, propunem tuturor rezervistilor care (inca) mai lupta pt. drepturile rezervistilor si ale militarilor in general, sa actionam la modul unitar in ceea ce revendicam, si sa argumentam pragmatic ceea ce solicitam. Oricine poate completa materialul, este rugat sa nu ezite.

Din punct de vedere al revendicarilor, apar 2 situatii: Pachetul Nr. 1 de revendicari in cazul neintroducerii pensiilor militare de stat si Pachetul Nr. 2 de revendicari in cazul reintroducerii pensiilor militare de stat. Situatia a 2-a va fi prezentata intr-un material ulterior, cel mai posibil sub forma "Avand drept de pensie militara, nu mai avem alte revendicari privind drepturile si obligatiile noastre in raport cu ceilalti cetateni!" (In cazul persoanelor care se plicitisesc de detaliile legislative, rezumatul revendicarilor este prezentat in finalul materialului)!

PACHETUL DE REVENDICARI SI ARGUMENTE IN CAZUL IN CARE
POLITICIENII NU REINTRODUC LEGEA PENSIILOR MILITARE DE STAT

Cu aceasta situatie ne confruntam in prezent, nu? In situatia data, suntem nevoiti sa avem un pachet de revendicari care sa suplineasca lipsa legii pensiilor militare, pe care sa il argumentam atat de pragmatic incat sa nu putem fi intorsi! Atentie! Pachetul de revendicari trebuie conceput de asa natura, incat politicienii sa ajunga singuri la concluzia ca este mai adecvata (inclusiv d.p.d.v. financiar) reintroducerea pensiilor militare de stat, decat indeplinirea tuturor revendicarilor militarilor si care sunt extrem de intemeiate si legitime! Pachetul trebuie sa fie prezentat in mod abil, fara povesti nemuritoare si sa contina inclusiv elemente care in alte vremuri ar fi fost considerate drept tupeu daca ar fi fost prezentate. Si care si acum sunt tabu! Numai ca in vremurile actuale nimic nu mai poate fi considerat nici tupeu, nici tabu - intrucat dupa cum vedem bine, fiecare breasla profesionala - iese la suprafata calcand pe alta. De exemplu, magistratii, consilierii Curtii de Conturi sau Av. Poporului au drept de pensii de serviciu - nu si militarii, desi politicienii romani sunt mereu cu NATO in gura (in fata) etc., etc. Ce trebuie sa cuprinda pachetul de revendicari si argumente in cazul neintroducerii pensiilor militare?

Revendicari elementare si argumentarea lor

1]. Abrogarea art. 1 (4) din Legea nr. 241/2013, ceea ce va conduce la "dezghetarea" pensiilor a cca. 70 000 de rezervisti, si care de la 01.01.2014 nu beneficiaza de indexari precum toti ceilalti cetateni. La acest moment constituie prioritatea nr. 1 din seria tuturor revendicarilor. Masura care trebuie pusa in aplicare de la data "inghetarii" pensiilor, ceea ce impune indexarea acestora incepand cu data de 01.01.2014. Argumentatia este foarte simpla si a fost prezentata pe larg in materialele precedente! Cunoastem toti ca Legea nr. 241/2013 are falsa pretentie ca a reintregit pensiile diminuate ale militarilor [diminuate prin  Legea nr. 119/2010 completata cu O.U.G. nr. 1/2011 (Legea nr. 165/2011)]. Or, cunoastem toti prea bine ca persoanele in cauza nu mai beneficiaza de indexari ani si ani de zile (pentru multi "inghetarea pensiilor" devenind pe viata, ca armata), rezultatul matematic si financiar la finele perioadei de "inghetare" fiind exact reintoarcerea la pensiile diminuate dinainte de intrarea in vigoare a legii.

2]  Restituirea tuturor sumelor rezultate din diferentele intre pensiile militare si pensiile stabilite in baza Legii nr. 119/2010, pentru perioada 01.01.2011 si data intrarii in vigoare a Legii nr. 241/2013 (01.10.2013). Argumente?  Au fost aduse suficiente de-a lungul timpului. Dar nu trebuie sa il uitam pe cel mai recent! Cum este posibil ca un partid (nici nu mai conteaza culoarea - intamplator este P.S.D.) sa initieze un proiect de lege in Parlament care prevede rambursarea sumelor retinute tuturor fostilor beneficiari ai pensiilor de serviciu cu exceptia militarilor si politistilor? Proiectul poate fi studiat aici!

3]. Fara a rezolva acest al 3-lea punct, nu se poate trece la urmatoarea revendicare si vom explica de ce! Revendicarea consta in majorarea punctajului cu 100% pt. militarii din grupa de munca alte conditii, astfel incat sa nu mai existe 2 grupe de munca distincte pt. militari, cu stagii suplimentare de cotizare diferite prevazute astfel de legislatie (12 luni grupa alte conditii, respectiv 6 luni grupa conditii speciale), dar cu aceeasi majorare de punctaj de 50% pt. fiecare an efectiv lucrat, indiferent in care dintre cele 2 grupe, grupe care mai au si aceeasi reducere a varstei de pensionare. Rezultatul la pensie se cunoaste: ambele grupe sunt tratate identic. Argumentatia are la baza chiar legile in cauza si matematica elementara.  Atat Legea nr. 263/2010, cat si Legea nr. 119/2010, acorda majorari de punctaj in functie de vechimea suplimentara in munca! 3 luni vechime suplimentara la grupa conditii deosebite = majorare 25% la pensie, 6 luni vechime suplimentara la grupa conditii speciale = majorare 50% la pensie. Nu ne ramane decat sa solicitam politicienilor sa respecte algoritmul diferentierii punctajelor in functie de vechimea suplimentara in munca si pt. grupa alte conditii. Daca 3 luni vechime suplimentara = majorare 25%, 6 luni vechime suplimentara = majorare 50%, cat ar trebui sa fie rezultatul pt. 12 luni vechime suplimentara - astfel incat aceasta grupa sa fie diferentiata in functie de vechimea suplimentara? Raspunsul este evident ca punctajul trebuie majorat cu 100%, numai ca legislatia prevede tot 50% - evaporandu-se astfel pe apa sambetei la fiecare an lucrat efectiv in alte conditii, 6 luni din cele 12 luni de vechime suplimentara, respectiv din cele 12 luni de stagiu suplimentar de cotizare. In acest sens, trebuie sa solicitam urmatoarele:

Pentru rezervistii pensionati inainte de data de 01.01.2011: 
  • Modificarea art. 11 c) din Legea nr. 119/2010, astfel incat acesta sa reflecte o majorare de punctaj corespunzatoare celor 12 luni acordate prin art 8 c) din aceeasi lege celor care au lucrat in grupa alte conditii de munca. La acest moment, majorarea de punctaj fiind de 50%, nu se acorda realmente decat pt. cele 6 luni din cele 12 de vechime suplimentara in serviciu (exact ca la grupa conditii speciale).
Art. 11 din Legea nr. 119/2010, trebuie reformulat astfel:
a) cu 25% pentru perioadele in care militarii au desfasurat activitati in locuri in locuri de munca incadrate in conditii deosebite, potrivit legii;
b) cu 50% pentru perioadele in care au desfasurat activitati in locuri de munca incadrate in conditii speciale, potrivit legii;
c) cu 100% pentru perioadele in care au desfasurat activitati in locuri incadrate in alte conditii de munca, potrivit legii.

Ca fapt divers, intrucat multi rezervisti nu cunosc situatia, va aducem la cunostinta ca majoritatea celor cu pensii diminuate pana la aparitia Legii nr. 241/2013, si "inghetate" ulterior prin legea mentionata, provin din grupa de munca alte conditii, urmare a deviatiei legislative semnalate. Deviatia legislativa este similara ca si cum personalului din grupa conditii speciale i s-ar acordat majorare de punctaj tot de 25% ca la grupa conditii deosebite, desi perioada suplimentara la vechimea in munca este de 6 luni la an, si nu de 3 luni la an.


Pentru rezervistii pensionati dupa data de 01.01.2011:
  
  • Modificarea art. 100 c) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii, astfel incat acesta sa reflecte o majorare de punctaj corespunzatoare celor 12 luni acordate prin art. 18 c) din aceeasi lege celor care au lucrat in grupa alte conditii de munca. In mod similar rezervistilor care au lucrat in alte conditii si s-au pensionat inainte de 01.01.2011, si in cazul rezervistilor pensionati dupa aceasta data din grupa alte conditii,  majorarea de punctaj fiind de 50%, nu se acorda realmente decat pt. cele 6 luni din cele 12 de vechime suplimentara in serviciu (exact ca la grupa conditii speciale).
Art. 100 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii, trebuie reformulat astfel:
a) cu 25% pentru perioadele in care militarii au desfasurat activitati in locuri in locuri de munca incadrate in conditii deosebite, potrivit legii;
b) cu 50% pentru perioadele in care au desfasurat activitati in locuri de munca incadrate in conditii speciale, potrivit legii;
c) cu 100% pentru perioadele in care au desfasurat activitati in locuri incadrate in alte conditii de munca, potrivit legii.

Grupa de munca alte conditii va exista la modul real in legislatia actuala, doar in conditiile modificarii legilor prin majorarea punctajului pt. aceasta grupa de la 50% la 100%! In caz contrar, discutam de o grupa de munca existenta doar la nivel simbolic, militarilor din aceasta grupa furandu-li-se la acest moment in urma deviatiei legislative semnalate, 6 luni din cele 12 luni de vechime suplimentara in munca, 6 luni care la punctaj sunt egale cu zero!

Este evident ca in cazul operarii in legislatie a acestor modificari care tin de normalitatea departajarii financiare a grupelor de munca - cum de fapt se intampla la 3 grupe, nu si la a 4-a,  pensiile celor din grupa alte conditii trebuie recalculate de la data pensionarii fiecaruia, iar sumele care rezulta ca diferenta din majorarea de punctaj de la 50% la 100%, trebuie restituite celor in cauza!

Atentie! In situatia acestei revendicari, nu trebuie sa cadem in jocul pasatului pisicii de la un minister la altul. Am afirmat cu alte ocazii faptul ca Ministerul Muncii (prin functionarii de buna credinta din minister si care cunosc toate chichitele legislatiei - ministrii sunt toti poeti) recunoaste deviatia legislativa si este dispus sa o indrepte. Motivul invocat pt. existenta deviatiei este art. 27 (3) din Legea nr. 263/2010 care realizeaza o diferentiere intre grupe in ceea ce priveste cotele de contributii sociale, altfel NU ar mai exista nicio diferenta intre grupe indiferent de vechimea suplimentara in serviciu si denumirea acesteia. Acest articol constituie baza majorarii de punctaj, de 25% sau 50% - altfel nu ar exista nicio majorare la nicio grupa de munca. Prin art. 27 (3) din Legea nr. 263/2010, legiuitorul a materializat departajarea tuturor grupelor de munca in functiile de cotele de contributii sociale, cu o singura exceptie! Este prevazuta la art. 27 (3) c) din Legea nr. 263/2010 care prevede pur si simplu aceeasi cota de contributii sociale si pt. grupa conditii speciale si pentru grupa alte conditii, desi in virtutea art. 100 din lege, grupa conditii speciale are caracteristic o vechime suplimentara in munca de 6 luni la fiecare an efectiv lucrat, iar grupa alte conditii are caracteristic o vechime suplimentara in munca de 12 luni la fiecare an efectiv lucrat. Functionarii de care am amintit, afirma ca art. 27 (3) din Legea nr. 263/2010 este in realitate Art. 296^18, alin. 3, lit. a^3) din Codul Fiscal care a fost preluat si introdus ad-litteram in Legea nr. 263/2010, articolul mentionat din Codul Fiscal stabilind o cotă unică de contribuţii de 41,3% pentru "condiţii speciale şi alte condiţii de muncă". Dupa cate se observa, Codul Fiscal trateaza grupa de munca alte conditii ca si cum ar fi exista o grupa unica de munca "condiţii speciale şi alte condiţii". Ceea ce este fals: legislatia pensiilor prevede faptul ca cele 2 grupe de munca sunt distincte. Nefiind insa diferentiate cotele de contributii sociale pt. cele 2 grupe, cele 2 grupe nu pot fi diferentiate si la modul pragmatic, adica d.p.d.v. financiar.  

Am analizat circumstantele pasatului pisicii de la  Ministerul Muncii la Ministerul Finantelor. Si am ajuns la concluzia ca raspunderea revine in exclusivitate Ministerului Muncii. Codul Fiscal prin prevederile Art. 296^18 (4), prevede astfel: "Cotele prevăzute la alin. (3) se pot modifica prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat şi prin legea bugetului de stat, după caz (...)". In concluzie, nu Codul Fiscal stabileste cotele de contributii in functie de grupele de munca, ci preia cotele respective asa cum au fost stabilite acestea prin Legea nr. 119/2010 si prin Legea nr. 263/2010, unde Seitan nici macar nu a luat in calcul faptul ca:
- in legislatia actuala a pensiilor, militarii sunt repartizati in 4 grupe de munca, si nu in 3 precum cetatenii civili;
- in legislatia actuala a pensiilor, militarii din grupa alte conditii constituie o grupa distincta de risc profesional si superior fata de grupa conditii speciale;
- in legislatia actuala a pensiilor, militarii din grupa alte conditii au o vechime suplimentara in serviciu superioara (12 luni la an), fata de vechimea suplimentara in munca in grupa conditii speciale (6 luni la an);

Atotstiutoarea in domeniul pensiilor (de pe vremea careia dateaza raspunsul aminitit) Mariana Campeanu nu a facut nimic pt. modificarea deviatiei legislative preluata de la Seitan, si nici noua atotstiutoare Rovana Plumb. Cert este ca legislatia pensiilor nu poate valorifica in mod corespunzator in cazul grupei alte conditii vechimea suplimentara in serviciu de 12 luni la an, decat numai daca Ministerul Muncii isi corecteaza eroarea initiala, respectiv art. 27 (3) din Legea nr. 263/2010 si care trebuie reformulat in functie de grupele de munca existente in legislatia actuala a muncii, dupa cum urmeaza:

ART. 27 (3) Cotele de contributii de asigurari sociale, sunt:
a) 26,3% pentru condiţii normale de muncă, din care 10,5% pentru contribuţia individuală şi 15,8% pentru contribuţia datorată de angajator; [Pana la data de 01.10.2014: 31,3% pentru conditii normale de munca, datorate de angajator si angajati, din care 10,5% datorate de angajati si 20,8% datorate de angajatori]. 
b) 31,3% pentru condiţii deosebite de muncă, din care 10,5% pentru contribuţia individuală şi 20,8% pentru contribuţia datorată de angajator; [Pana la data de 01.10.2014: 36,3% pentru conditii deosebite de munca, datorate de angajator si angajati, din care 10,5% datorate de angajati si 25,8% datorate de angajatori]. 
c) 36,3% pentru condiţii speciale de muncă, din care 10,5% pentru contribuţia individuală şi 25,8% pentru contribuţia datorată de angajator. [Pana la data de 01.10.2014: 41,3% pentru conditii speciale din care 10,5% datorate de angajati si 30,8% datorate de angajatori]. 
d) 41,3% pentru conditii speciale din care 10,5% datorate de angajati si 30,8% datorate de angajatori. [Pana la data de 01.10.2014: 46,3% pentru alte conditii de muncă, din domeniul apararii nationale, ordinii publice si sigurantei nationale, datorate de angajator si angajati, din care 10,5% pentru contribuţia individuală şi 35,8% pentru contribuţia datorată de angajator]. 

Devine evident ca abia in cazul acestor modificari si care tine de normalitatea existentei grupelor diferentiate de munca in fucntie de riscul in munca, va fi luata in considerare si existenta grupei de munca alte conditii. In caz contrar, se intampla ce se intampla acum - 2 grupe distincte de munca, cu riscuri distincte, cu vechimi suplimentare si stagii de cotizare diferite, dar cu aceeasi majorare de 50% de punctaj! 

Mai departe este problema Ministerului Muncii cum trebuie sa rezolve anomalia legislativa, daca intervine direct asupra Legii nr. 263/2010 si Legii nr. 119/2010, prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat sau prin legea bugetului de stat. In sfarsit, legat de aceasta tema si in scopul eliminarii confuziilor cauzate de denumirea grupei de munca alte conditii (denumire despre care trebuie sa recunoastem ca este si cam anosta), este oportun sa solicitam in legislatia de profil (H.G. nr. 1294/2001, H.G.-S nr. 1019/2010, Legea nr. 119/2010 si Legea nr. 263/2010) schimbarea denumirii grupei in conditii de munca extreme, aceasta fiind caracteristica reala a riscului profesional al grupei. Este cea mai simpla cale in a constientiza fara mari eforturi si Ministerul Finantelor si Ministerul Muncii si pe oricine ca avem de-a face cu o grupa distincta de munca pt. militari, asupra careia planeaza in orice moment riscul pierderii vietii, accidentelor sau mutilarii si la care se adauga  si efectele de ordin medical cauzate de activitatile in conditii si medii extreme (referitor la aspectele medicale, exista standarde care stabilesc ca organismul uman in cazul activitatilor in conditii extreme - de exemplu, la altitudine sau in imersiune/scufundare sau in conditiile de stres survenit pe timpul unei misiuni de lupta reale sau cu grad ridicat de pericol cum ar fi pe timpul dezamorsarii unei incarcaturi de exploziv etc.,  suporta o deteriorare mult mai accentuata, ceea ce determina pe de o parte aparitia unor boli profesionale - unele foarte grave si cu caracter ireversibil, pe de alta parte - reducerea sperantei de viata).

4]. Aplicarea H.G.-S Nr. 1019/2010 si a ordinului M.S. Nr. 132/2010 privind grupele de munca pt. militari si rezervistilor pensionati pana la data de 05.01.2011, si nu doar celor pensionati dupa 05.01.2011. De ce? Este evident, de ce - discriminarea este deja creata! Cunoastem foarte bine ca H.G.-S Nr. 1019/2010 aplicata cu M.S. Nr. 132/2010 constituie un imens avantaj pt. militarii pensionati incepand cu data de 05.01.2011, actele normative in cauza "saltand" cu 25% pensiile celor care s-au pensionat dupa data 05.01.2011, fata de cei pensionati anterior datei mentionate. Cum? Aproape toate activitatile incadrate anterior datei de 05.01.2011 in grupa de munca conditii deosebite (25% majorare punctaj), au fost transferate dupa data  05.01.2011 in grupa de munca conditii speciale (50% majorare punctaj). Desi activitatile au fost si sunt aceleasi si inainte de data de 05.01.2011 si dupa aceasta data.

La punctul anterior, am precizat ca aceasta revendicare nu se poate solicita inaintea celei precedente! Numai daca dorim sa respectam ordinea fireasca a lucrurilor! De ce asa? H.G.-S Nr. 1019/2010 aplicata cu M.S. Nr. 132/2010 nu are nicio influenta asupra grupei alte conditii. Cei din alte conditii au ramas tot cum au fost si dupa aparitia H.G.-S Nr. 1019/2010. Intrucat, pt. riscul in munca beneficiaza tot de 50% majorare de punctaj ca (mai nou) intreaga armata! Trecand peste partea tehnica si financiara, exista si un altfel de rezultat al H.G.-S Nr. 1019/2010 aplicata cu M.S. Nr. 132/2010. De exemplu: o persoana din grupa conditii deosebite a aterizat in urma celor 2 acte normative mentionate, in grupa conditii speciale. Pentru riscul in munca (cica). Sa zicem ca persoana in cauza este furier. Sau fosta sefa a C.P.S. din M.Ap.N. - activitate de contabil. Si furierul si contabila beneficiaza astfel de 6 luni vechime suplimentara, respectiv 50% majorare punctaj pt. riscul in munca. Foarte bine! Desi cunoastem toti ca riscul in munca este zero in cazul exemplelor mentionate! Numai ca de aceeasi majorare de punctaj de 50% beneficiaza si cei din alte conditii (piloti, parasutisti, scafandri, alpinisti, pirotehnisti, cercetasi in dispozitiv, scafandri, orice militar indiferent de specialitate pe timpul misiunilor in teatrele de operatii sau pe timp de campanie/razboi - situatie in care putem intrat toti, oricand), 6 din cele 12 luni de vechime suplimentara nefolosindu-le la nimic concret. Si unii si ceilalti au aceeasi reducere a varstei de pensionare pt. riscul in munca, desi fac parte din grupe distincte de munca, cu risc diferit in munca! In situatia in care revendicam in mod prioritar aplicarea H.G.-S Nr. 1019/2010, lasand tot nerezolvata problema grupei alte conditii, pt. unii se face dreptate, dar nu pentru toti! Plus ca mai sunt si aspecte care tin pe de o parte de ceva demnitate, pe de alta parte de stupiditate! Acum pe bune, in cazul exemplelor mentionate si care sunt concrete -  asa trebuie sa fie?

5]. Abrogarea art. 141 (1) si art. 145 (1) din O.G. nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscalaCare este esenta celor 2 articole? Ambele articole prevad masuri de executare silita contra cetatenilor atunci cand diverse institutii ale statului au de recuperat diverse sume de la cetateni, in schimb actul normativ nu permite ca cetatenii sa aiba aceleasi drepturi cand situatia devine inversa, adica cetatenii in cauza au de recuperat diverse sume de la institutiile statului. 

Art. 141 (1) prevede faptul ca "Executarea silită a creanţelor fiscale se efectuează în temeiul unui titlu executoriu emis potrivit prevederilor prezentului cod de către organul de executare competent în a cărui rază teritorială îşi are domiciliul fiscal debitorul sau al unui înscris care, potrivit legii, constituie titlu executoriu". Prin urmare, institutiile statului care executa silit cetatenii, si-au arogat dreptul nelegitim, eludand faptul ca intr-un stat real democrat titlurile executorii reprezinta apanajul justitiei, sa stabileasca fiecare cum crede de cuviinta ca atunci cand au de recuperat vreo suma de la un cetatean, creanta se transforma in titlu executoriu din oficiu ca asa au vrut muschii functionarilor. In schimb, in situatia inversa - daca un cetatean are de recuperat anumite sume de la institutiile statului, O.G. nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala nu ii acorda posibilitatea reciproca si cetateanului ca acesta sa isi recupereze sumele doar ca asa au vrut muschii acestuia, intrucat doar justitia poate emite titluri executorii pt. cetateni. Ceea ce inseamna timp pierdut, bani pierduti, stres - doar pt. cetatean desigur!

Art. 145 (1) din O.G. nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscal este de natura efectiv nazista. Acesta prevede urmatoarele: "(1) Executarea silita incepe prin comunicarea somatiei. Daca in termen de 15 zile de la comunicarea somatiei nu se stinge debitul, se continua masurile de executare silita. Somatia este insotita de un exemplar al titlului executoriu". Despre ce este vorba, pe scurt. Exemplul care urmeaza este real, si este resimtit pe pielea noastra, de catre rezervisti. In situatia in care unui pensionar, o institutie precum casele de pensii sectoriale acorda sume de bani in plus - din eroare sau alte motive, instituta respectiva are dreptul ca atunci cand constata eroarea, sa il someze pe cel in cauza sa restituie toti banii - dupa cum bine constatam, in termen de 15 zile, actiunea in cauza fiind executare silita. Daca cetateanul nu se conformeaza, urmeaza alte masuri - de exemplul in cazul pensionarului mentionat, casa de pensii de care apartine ii retine pur si simplu 1/3 din pensie pana cand recupereaza debitul. Pana aici, este clar! Problema de fond este aceea ca exista si cetateni, inclusiv rezervisti, care detin titluri executorii obtinute pe calea justitiei (hotararea judecatoreasca definitiva constituie titlu executoriu) si in urma carora institutiile statului trebuie sa le ramburseze diverse sume de bani. Numai ca desi detine un titlu executoriu, O.G. nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala nu ii acorda dreptul reciproc ceateanului in cauza sa execute silit institutia tot in 15 zile, fapt pt. care cetateanul nu poate impune nimic institutiei. Daca institutia are chef sa respecte titlul executoriu de buna voie, cetateanul in cauza este norocos. Numai ca situatii care se petrec chiar la acest moment in randul rezervistilor,  demonstreaza ca chiar daca detii un titlu executoriu, institutiile statului nu dau 2 bani pe el. Decat numai daca cetateanul in cauza, procedeaza la executarea silita a institutiei prin executor judecatoresc. Actiune care dureaza minim 2 ani, alt timp, alti bani, alt stres.

Urmare a celor mentionate a aparut urmatoarea situatie paradoxala: rezervisti executati silit in 15 zile de casele de pensii sectoriale - urmare a O.G. nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala, si aceiasi rezervisti cu titluri executorii urmare a unor hotarari judecatoresti favorabile constra caselor de pensii, care la randul lor au trecut la executarea silita a institutiilor in cauza, dar care nu pot face acest lucru tot in 15 zile, ci numai  prin executor judecatoresc si in termen lung. Este evident ca daca statul ar respecta cetatenii, in situatia prezentata si cetatenii ar fi trebuit sa poate executa silit statul tot in 15 zile. Consideram ca argumentatia privind abrogarea articolelor mentionate este mai mult decat pertinenta,  articolele in cauza reprezinta cea mai buna dovada cum cetateanul nu valoreaza nimic in ceea ce priveste drepturile sale in raport cu statul.

Revendicari-şoc pt. politicieni si argumentarea lor

De 4 ani de zile aducem argumente de bun simt! Rezultatele le vedem, nu? Este suficient de clar ca trebuie sa ne ducem pachetul de revendicari si argumentele pana la capat! Cu tupeu! Cele de mai sus nu vor fi luate prea curand in considerare de nimeni, daca nu le intarim in asemenea mod incat la un moment dat politicienii insisi sa spuna "Stop! Daca introducem legea pensiilor militare, renuntati la celelalte revendicari?". Ideea pe care trebuie sa ne axam in ceea ce urmeaza  este ca diversi politicieni sau formatori de opinie, isi argumenteaza opozitia fata de militarii, prin faptul ca trebuie sa fim egali in drepturi! Atunci, sa fim egali, dar pana la capat! Revendicarile si argumentele ce urmeaza vor fi completate pe parcurs, dar acestea trebuie introduse in mod obligatoriu in pachetul de baza al revendicarilor si argumentelor noastre. Sa nu fie nimeni surprins asupra faptului ca unele dintre revendicarile urmatoare creeaza impresia ca nu ne (mai) privesc in mod direct pe noi, ci mai mult pe militarii activi! Posibil, dar si noi putem fi reactivati oricand, mai ales in contextul situatiei din est. Sau avem rude si prieteni in sistem, dar care au palma pe gura! Sau pur si simplu, dorim sa facem ceva pentru intregul sistem si sa demonstram logic faptul ca nu am fost nesimtiti intrucat am beneficiat de pensii militare, acestea fiind o compensatie minimala si in niciun caz totala pt. o serie de inechitati legislative la adresa militarilor! Pe de alta parte, atat persoanele fizice, cat si orice O.N.G. (cele mai multe asociatii militare au statut de O.N.G.), pot sesiza si revendica orice considera ca este intemeiat, pentru oricine. De aceea exista O.N.G. care, spre exemplu, nu revendica nimic pt. acestea, ci activeaza pt. protectia animalelor.

Trecand la obiect, daca curentele politice tot afirma ca doresc cetateni cu drepturi egale, in revendicarile noastre trebuie sa includem ceea ce doresc curentele politice, fapt pt. care trebuie sa solicitam la modul ferm: 

6]. Revendicare-şoc! Abrogarea Art. 92 (1) din Cap. 2 din Anexa nr. VII din Legea nr. 284/2010 a salarizarii unitare. Care prevede, pe scurt, faptul ca militarii (militarii sunt cei al caror statut e reglementat de Legea nr. 80/1995) sunt remunerati pt. un volum de munca care poate fi impus obligatoriu pt. 24 de ore din 24 si 7 zile din 7 (retribuire la zile calendaristice) in conditiile in care militarii sunt in aceleasi trepte de salarizare cu alte categorii de cetateni. Cetateni care insa isi castiga remuneratiile pt. un volum de munca de maxim 8 ore pe zi si 5 zile pe saptamana (retribuire la zile lucratoare) si pe care nicio lege nu ii obliga sa lucreze macar un minut in plus, neremenunerati, asa cum sunt obligati militarii. Mai este necesara vreo explicatie? Sigur ca nu! Chiar legea in cauza prevede la Art. 3 c) faptul ca  sistemul de salarizare are la baza un principiu de la care chiar legea face rabat: "echitate si coerenta, prin crearea de oportunitati egale si remuneratie egala pentru munca de valoare egala".

Argumentatia devine de prisos! Eventual putem fi flexibili cu politicienii. Egalitatea in drepturi la salarizare intre cetatenii civili si militari, poate fi stabilita si in sens invers! Adica toti cetatenii sa fie retribuiti la zile calendaristice, precum militarii. Oricum, doar intr-una din cele 2 situatii militarii devin egali in drepturi si la salarizare cu ceilalti cetateni: ori si unii si altii remunerati la zile lucratoare, ori si unii si altii remunerati la zile calendaristice. Egalitate! Ca la pensii - unde si unii si altii sunt tratati dupa principiul contributivitatii! Atentie! Aceasta revendicare costa, dar este extrem de legitima si imposibil de contestat! Calculele sumare conduc la concluzia ca salarizarea militarilor la tarif orar precum a cetatenilor civili, costa mai mult decat reintroducerea pensiilor militare de stat! Noi nu trebuie sa fim interesati de aceste amanunte, este problema politicienilor ce decid! Noi nu trebuie decat sa revendicam ceea ce au dorit politicienii: egalitate in drepturi. Numai ca noi nu dorim egalitate doar la pensionare intre militari si cetatenii civili cum vor politicienii, ci si la regimul de salarizare. Dupa cum putem renunta la revendicarea privind salarizarea, dar nu gratis, ci in schimbul unei compensatii adecvate si care este legea pensiilor militare de stat!

7]. Revendicare-şoc! Abrogarea oricaror prevederi din regulamentele interne ale armatei, contrare Codului Muncii. Aceasta revendicarea este urmarea fireasca a celei precedente privind necesitatea remunerarii la tarif orar si a muncii militarilor! In baza Codului Muncii toti cetatenii care desfasoara munca suplimentara (munca suplimentara este tot ceea ce depaseste 8 ore pe zi si 40 de ore pe saptamana), este compensata, astfel:
- o ora libera platita pt. fiecare ora suplimentara lucrata
sau
- plata cu minim 75% in plus fata de tariful unei ore normale de lucru.

Sa luam cazul unui militar participant 30 de zile continuu la un exercitiu aplicativ sau 6 luni in misiune continua in Afganistan! In cazul aplicarii Codului Muncii precum tuturor celorlalti cetateni, s-ar intampla astfel: fie i s-ar tripla solda lunara urmare a muncii suplimentare (si de noapte), fie militarul din exemplu ar trebui sa beneficieze de cca. 60 de zile libere (plus zilele nelucratoare din cadrul celor 30 de zile) dupa exercitiul aplicativ cu durata de 30 de zile si de cca. 12 luni libere (plus zilele nelucratoare din cadrul celor 6 luni de zile). Numai ca in armata nu se intampla asa, intrucat regulamentele interne ale armatei contravin Codului Muncii. Exemplu de prevedere contrara Codului Muncii: pentru activitati cu durata de 3 zile sau mai mult, militarii beneficiaza de o zi libera la care se aduga numarul de zile nelucratoare din perioada activitatii desfasurate in mod continuu. Urmarea este aceea ca desi s-a aflat in misiune continua 24 de ore din 24, 7 zile din 7, zi si noapte, militarului in cauza nu ii este platit nimic in plus pt. ceea ce depaseste 8 ore pe zi si 40 de ore pe saptamana si nici nu i se aplica principiul "o ora libera platita pt. fiecare ora suplimentara lucrata".

Este evident ca aceasta revendicare are costurile ei, plus alte consecinte! Dar noi nu revendicam decat ceea ce au dorit politicienii: egalitate in drepturi. Numai ca noi nu dorim egalitate doar la pensionare intre militari si cetatenii civili cum vor politicienii, ci si in in ceea ce priveste regimul de munca. Dupa cum putem renunta (si) la revendicarea privind aplicarea Codului Muncii si militarilor, dar nu gratis, ci in schimbul unei compensatii adecvate si care este tot legea pensiilor militare de stat!


8]. Revendicare-şoc!  Abrogarea Sectiunii a 3-a din Legea nr. 80/1995 (Statutul cadrelor militare), concomitent cu abrogarea Art. 25 din Legea nr. 384/2006 privind Statutul soldatilor si gradatilor voluntari. Care nu se refera in niciun caz la vreo atributie a vreunui militar care sa aiba de-a face cu profesia in sine, ci limiteaza sau interzice efectiv diverse drepturi fundamentale care nu sunt limitate sau interzise altor cetateni. Dar care pot fi aplicate la fel de bine, oricarei categorii de cetateni! Numai ca se aplica exclusiv militarilor! Care este compensarea acestor limitari sau interdictii de drepturi fundamentale aplicate militarilor versus alti cetateni? Nu exista! Respectivele limitari si interdictii de drepturi fundamentale, au consecinte pragmatice, nu doar simbolice! De exemplu: profesorul K. Iohannis, Ponta (fost procuror, actualmente sef de partid), dubioasa de M. Macovei (fost ministru al justitiei), practic toti cetatenii cu exceptia militarilor, au dreptul sa candideze si  sa ocupe functii publice. Sau sa isi infiinteze firme. Ceea ce presupune automat ca in ambele situatii, beneficiaza de venituri mai mari, si implicit de pensii contributive mai mari. Militarii nu au aceste drepturi fundamentale elementare! Dar nici nu le sunt compensate prin altceva limitarile sau interdictiile de drepturi fundamentale. La pensionare - drepturi precum zidarii, la salarizare - a fost precizat la punctul anterior, iar in ceea ce priveste limitarile si interdictiile de drepturi fundamentale, toata lumea tace! Deci, este momentul sa terminam cu mascarada existentei Sectiunii a 3-a din Legea nr. 80/1995 (Statutul cadrelor militare). Referitor la un tragic eveniment petrecut in aceste zile printre militarii romani (nu este primul, si nici ultimul), niciuna dintre victime nu a avut dreptul sa candideze le Presedintia Romaniei. Poate parea nesemnificativ, dar daca militarii aveau acest drept, este destul de posibil ca la acest moment sa fi avut presedinte si premier, parlamentari precum si alti demnitari ai statului, militari activi onesti, si nu diversi arestati zilnic cu duba si care provin din toate mediile. Numai ca militarii nici macar nu au dreptul sa candideze! Zidarii si floraresele au insa acest drept, in conditiile in care se spune ca militarii sunt tratati egal in drepturi precum ceilalti cetateni!

OK! Atunci sa fim egali in drepturi pana la capat! Fapt pt. care trebuie sa solicitam ca in mod obligatoriu sa fie abrogata intreaga Sectiune a 3-a din Legea nr. 80/1995 (Statutul cadrelor militare). Eventual putem fi flexibili cu politicienii. Egalitatea in drepturi privind  limitarile si interdictiile de drepturi fundamentale intre cetatenii civili si militari, poate fi stabilita si in sens invers! Adica tuturor cetatenilor civili  le pot fi impuse aceleasi limitari si interdictii de drepturi fundamentale, precum militarilor! Tot egalitate in drepturi este, nu? Oricum, doar intr-una din cele 2 situatii si militarii devin egali in privinta limitarilor si interdictiilor de drepturi fundamentale cu ceilalti cetateni! Sau ceilalti cetateni cu militarii! Ca la pensii - unde si unii si altii sunt tratati dupa principiul contributivitatii! Tot asa si in privinta limitarilor si interdictiilor de drepturi fundamentale. Niciun cetatean nu trebuie sa aiba dreptul sa fondeze o firma, niciun cetatean nu trebuie sa aiba dreptul sa ocupe functii publice, niciun cetatean nu trebuie sa aiba dreptul sa se inscrie in sindicate, niciun cetatean nu trebuie sa aiba dreptul sa exprime opinii politice in timpul serviciului! Aceasta este egalitate reala si totala in drepturi, nu aceea pe segmente care convin unor sectanti politici sau altora!

Pentru a mai relaxa aceasta abordare, putem sa fim si mai flexibili! Sa solicitam aplicarea limitarilor si interdictiilor de drepturi fundamentale existente in Sectiunea a 3-a din Legea nr. 80/1995 (Statutul cadrelor militare), in mod alternativ. Primii 5 ani (similar mandatului la presedintie), profesorilor in drept constitutional cu referire directa la Emil Boc. Fara drept de a ocupa functii publice! In urmatorul mandat de 5 ani, tuturor membrilor partidelor politice. In urmatorul mandat de 5 ani, jurnalistilor si analistilor politici! In urmatorul mandat de 5 ani, zidarilor si florareselor! Apoi mai vedem!

Concluzia? In acest moment, Sectiunea a 3-a din Legea nr. 80/1995 (Statutul cadrelor militare) nu  mai trebuie sa existe! Sau, fiind vorba despre limitarili si interdictii de drepturi fundamentale, ori se aplica tuturor cetatenilor in mod identic, ori nu se mai aplica niciunui cetatean! Bineninteles ca putem cum putem renunta la revendicarea privind abrogarea Sectiunii a 3-a din Legea nr. 80/1995 (Statutul cadrelor militare), dar nu gratis, ci in schimbul uneo compensatii adecvate si care este reintroducerea legii pensiilor militare de stat!  Doar pana la acest moment putem negocia renuntarea la 3 revendicari-șoc extrem de importante, partial (trebuie sa fim abili si sa nu ne aruncam din prima sa cedam tot) sau total (in ultima in stanta), in schimbul reintroducerii legii pensiilor militare de stat. Schimbul ar trebui sa fie mai mult decat suficient pt. ambele parti, insa noi trebuie sa avem mereu si rezerva pregatita, de aceea revendicarile trebuie formulate in cvasitotalitatea lor.

9]. Revendicare-şoc! Uniformizarea la 63 de ani a varstei pana la care cetatenii romani pot fi obligati sa indeplineasca intr-o forma sau alta serviciul militar, eliminarea diferentierilor in functie de varsta intre diversele categorii de cetateni, precum si eliminarea diferentierilor intre barbati si femei privind obligatiile ce le revin la declararea mobilizării şi a stării de război sau la instituirea stării de asediu. Cunoastem ca in mod normal, o varsta standard realista in serviciul militar nu poate depasi 55 ani (dupa acesta varsta este depasita limita de eficienta), indiferent ca discutam despre cadre militare sau soldati/gradati, despre serviciul militar in activitate sau in rezerva. Poate parea socant standardul de 63 ani, nu? Dar nu este deloc - acest standard exista deja in legislatie pt. o categorie de cetateni (cadrele militare), nu l-am inventat noi! Art. 86 din Legea nr. 80/1995 (Statutul cadrelor militare  (modificat de pct. 25 al art. I din Legea nr. 53 din 21 aprilie 2011) prevede astfel: "Limitele de varsta in grad pana la care cadrele militare in rezerva pot fi mentinute in evidenta sunt de 55 de ani pentru clasa I, 60 de ani pentru clasa a II-a si 63 de ani pentru clasa a III-a." Ce observam? In primul rand observam faptul ca desi avem regim unitar de pensionare precum toti cetatenii contributori, cand e vorba de greu, nu mai suntem pensionari unitari. Mai exact, dintre pensionarii contributori ai Romaniei cu varste pana la 63 de ani, la campanie/mobilizare/razboi pot fi saltati si folositi pe post de carne de tun doar cei care au lucrat in armata. Dar ceilalti pensionari ce fac daca tot suntem egali in drepturi la pensie?

In al 2-lea rand, trebuie sa privim legislatia in ansamblul ei. Cine si pe ce criterii are obligatii militare in Romania? Cu aceasta ocazie descoperim o legislatie complet haotica, paradoxala si care produce si discriminari flagrante intre cetateni (in conditiile in care toti politicienii pretind ca sunt aparatori ai egalitatii in drepturi, nediscriminarii etc.), astfel:

- cadrele militare, barbati si femei, au obligatia de a executa serviciul militar in rezerva pana la varsta de 63 de ani, ceea ce inseamna ca pana la varsta de 63 de ani cei mentionati sunt sacrificati in mod obligatoriu la declararea mobilizării şi a stării de război sau la instituirea stării de asediu.
- soldatii si gradatii (indiferent ca sunt sau nu profesionisti), barbati si femei,  au obligatia de a executa serviciul militar in rezerva pana la varsta de 55 de ani, ceea ce inseamna ca pana la varsta de 55 de ani cei mentionati sunt sacrificati in mod obligatoriu la declararea mobilizării şi a stării de război sau la instituirea stării de asediu.
- cetatenii romani - de data aceasta doar barbati cu vârste cuprinse între 20 şi 35 de ani si care la declararea mobilizării şi a stării de război sau la instituirea stării de asediu, sunt obligati sa indeplineasca serviciul militar in calitate de militar in termen.

Punand datele cap la cap, rezulta astfel:

- un cadru militar in rezerva (indiferent daca este barbat sau femeie) care mai este si pensionar, este apt de lupta pana la varsta de 63 de ani sau un soldat/gradat in rezerva (indiferent daca este barbat sau femeie) este apt de lupta pana la varsta de 55 de ani. Dar un barbat cu varsta de 39 de ani care nu a indeplinit stagiul militar obligatoriu si care a mai si improscat in repetate randuri armata cu noroi - de exemplu Dan Tapalaga, nu este obligat dupa legislatia actuala sa indeplineasca serviciul militar la declararea mobilizării şi a stării de război sau la instituirea stării de asediu, desi poate deveni dupa instruirea de baza, un soldat/gradat/cadru/militar la fel de bun sau poate si mai bun decat soldatii/gradatii profesionisti/cadrele militare (barbati sau femei) care obligatoriu sunt mobilizati pana la varsta de 55, respectiv 63 de ani.
- vizavi de obligatia de a indeplini servicul militar ca militar in termen la declararea mobilizării şi a stării de război sau la instituirea stării de asediu, paradoxul si haosul se adancesc si mai mult! Pot fi mobilizati doar barbatii cu vârste cuprinse între 20 şi 35 de ani. Asadar, o pensionara provenind din cadrele militare este apta de lupta la 63 de ani, o femeie provenind din soldatii si gradatii in rezerva este apta de lupta la varsta de 55 de an!  Nu cumva EBA (sub 35 de ani) sau Andreea Paul (36 ani, mare sustinatoare a unor drepturi egale pt. cetateni si a nediscriminarii femeilor), pot fi si mai in forta fata de un barbat/(o) femeie cu varsta de 63 de ani provnind din cadrele militare sau fata de un barbat/(o) femeie cu varsta de 55 de ani provenind din soldatii/gradatii profesionisti, incat si respectivele sa indeplineasca serviciul militar obligatoriu alaturi de Dan Tapalaga?

In consecinta, in vederea uniformizarii legislatiei privind obligatiile militare, eliminarii discriminarilor privind varsta sau avand la baza diferentele intre femei si barbati, actuala  legislatie trebuie modificata dupa cum urmeaza:

  • Modificarea Art. 3, alineatul (5) din Legea nr. 446/2006 privind pregătirea populaţiei pentru apărare modificata si completata cu Legea nr. 128/2012, trebuie reformulat astfel: "La declararea mobilizării şi a stării de război sau la instituirea stării de asediu, îndeplinirea serviciului militar în calitate de militar în termen devine obligatorie pentru toti bărbaţii şi femeile cu vârste cuprinse între 20 şi 63 de ani, care îndeplinesc criteriile pentru a îndeplini serviciul militar." Modificarea in cauza va respecta astfel si prevederile Art. 15 din Legea Nr. 45 din 1 iulie 1994 a apararii nationale a Romaniei care precizeaza ca "Resursele umane se constituie din intreaga populatie apta de efort pentru apararea nationala", si nu doar din barbati sau doar din femei, unii pana in 35 de ani, si altii pana in 63 de ani. 
Alte modificari ale legislatiei devin subsidiare celei mentionate anterior, cum ar fi spre exemplu modificarea  Art. 41, alineatul (1) din Legea nr. 446/2006 privind pregătirea populaţiei pentru apărare (modificata si completata cu Legea nr. 128/2012), astfel incat soldatii si gradatii in rezerva sa fie mentinuti in evidenta in clase identice de varsta precum cadrele militare in rezerva (55 ani - clasa I, 60 ani - clasa II, 63 ani clasa III), la acest moment soldatii si gradatii avand limita maxima a varstei la care sunt mentinuti in rezerva, diminuata cu 8 ani fata de cadrele militare in rezerva. Am precizat ca in mod normal, o varsta standard realista in serviciul militar nu poate depasi 55 ani indiferent despre ce categorie de militari discutam, si indiferent ca este vorba despre serviciul militar in activitate sau in rezerva, mai departe fiind exclusiv decizia inteleapta a politicienilor daca doresc sa uniformizeze varsta maximala la 63 ani, 55 ani sau 35 ani, important fiind doar sa fie unica pt. toti cetatenii cu obligatii militare.

Alternativa la aceasta revendicare? Survine de la sine! Eliminarea completa a oricarei obligatii militare pt. militarii in rezerva (desfiintarea acestui concept), precum si eliminarea obligatiei de efectuare a serviciului militar ca militar un termen la declararea mobilizării şi a stării de război sau la instituirea stării de asediu. Situatie in care sarcinile de aparare a patriei, raman exclusiv pe umerii militarilor in activitate si care in conditiile revendicarii Nr. 6] vor munci constiinciosi pt. apararea patriei de luni pana vineri, intre orele 08.00-16.00, tot la fel cum lucreaza si ceilalti cetateni si viitori contributori "unitari". Pare exagerat, nu? Nu si pentru politicienii sau diversi alti opozanti ai militarilor, care au pretins si inca pretind faptul ca nu trebuie sa fie diferentieri intre militari si alti cetateni! Atunci, sa nu fie!

[Nota. Articolul buclucas (modificat) cu Nr. 86 din Legea nr. 80/1995 (Statutul cadrelor militare  (modificat de pct. 25 al art. I din Legea nr. 53 din 21 aprilie 2011) a fost introdus in contextul desfiintarii pensiilor militare. In varianta originala, varstele pe clase de evidenta au fost cele precizate in art. 92 - varianta originala si care a fost mai mult decat OK d.p.d.v. al eficientei militare, fiind aici. Modificarea din anul 2011 care este pur si simplu artificiala si intocmita "pe genunchi", prezinta si elemente de stupiditate. Unul este acela ca in caz de  campanie/mobilizare/razboi, putem avea locotenenti si sergenti tineri pe stil Lt. Columbo cu varsta de 62 de ani. Dar cel mai notoriu este acela ca in baza Legii nr. 263/2010 (a pensionarii unitare), varsta de pensionare a cadrelor militare se prelungeste gradual an de an, si va fi stabilizata la 60 de ani. Acest fapt inseamna ca dispar clasele I si II de evidenta in rezerva, unde varsta maxima este de 60 de ani. Cu alte cuvinte, cadrele militare care se vor pensiona la varsta de 60 de ani, intra direct in clasa a III-a de evidenta, nemaiexistand in viitor rezervisti in primele 2 clase de evidenta. Concluzia este aceea ca in urma desfiintarii pensiilor militare de stat coroborate cu modificarile impuse de pct. 25 al art. I din Legea nr. 53 din 21 aprilie 2011, rezerva armatei a fost pusa pe butuci, devenind in scurt timp complet nefunctionala].


10]. Revendicare-şoc!  Solicitam pentru toti cetatenii romani care care detin un grad militar - de la soldat/gradat, pana la general, acordarea soldei de grad in conformitate cu gradul militar pe care legislatia in vigoare pretinde ca persoanele in cauza il detin. Este un subiect sensibil care vizeaza nu doar cadrele militare sau pe soldatii si gradatii profesionsiti in activitate, ci pe orice cetatean care detine un grad militar, indiferent ca acesta se afla in activitate sau in rezerva (retragere).

In ceea ce priveste cadrele militare, in conformitate cu Art. 2 si 3 din Legea nr. 80/1995 (Statutul cadrelor militare, rezulta fara echivoc faptul ca gradele militare sunt unice, atat pt. cadrele militare in activitate, cat si pt. cadrele militare in rezerva/retragere. In conformitate cu Art. 4 din legea mentionata, rezulta tot fara echivoc faptul ca diferenta intre cadrele militare in activitate fata de cele in rezerva/retragere, nu consta in vreo diferenta inte gradele militare, ci doar intre situatiile in care se afla cadrele militare in ceea ce priveste atributiile pe linie militara, atributii care pot fi: in activitate, in rezerva sau in retragere. Pe cale de consecinta, nu exista diferente (si este normal sa nu existe) intre gradul militar al unui maior (de exemplu) in activitate, si al unui maior de (exemplu) in rezerva. Gradele militare sunt perfect egale. Prin urmare, nu gradul militar este in activitate sau in rezerva, ci doar persoana care detine un astfel de grad poate fi in activitate sau in rezerva. Ce difera pana la urma? Exact ce prevede Art. 4 din din Legea nr. 80/1995 (Statutul cadrelor militare: situatia in care se afla un militar- respectiv atributiile pe linie militara, si nu gradul militar al acestuia! In ceea ce priveste soldatii si gradatii romani, situatia este identica!

In acest mod, ajungem la Legea nr. 284/2010 (a salarizarii unitare) - unde sunt precizate si valorile financiare ale gradelor militare! Si care toate au valori mai mari decat zero, dupa cum este si firesc! Niciunul dintre cei in rezerva (retragere) nu putem pretinde ca detinem ceva cum ar fi un grad militar, dar care sa aiba valoarea financiara zero, intrucat inseamna ca nu detinem nimic! Problema fundamentala este urmatoarea: desi gradele militare sunt unice atat pt. militare in activitate, cat si pt. cei in rezerva (retragere), niste neghiobi (politici) le-au stabilit o valoare mai mare decat zero pt. militarii in activitate, si egala cu zero pt. militarii in rezerva (retragere). Ori, in lumea normala nu exista ca un acelasi bun (produs, etc.) - de exemplu gramul de aur, sa valoreze simultan si 140 lei si zero lei! La fel este si cu gradele militare! Valoarea financiara a acestora este stabilita in Legea nr. 284/2010 (a salarizarii unitare). Extrasul din legea mentionata cu valorile financiare ale gradelor militare care trebuie achitate in mod distinct militarilor, fara sa conteze daca acestia sunt in activitate sau in rezerva (retragere) este cel de mai jos!

Rezervisti, cat valoreaza gradul vostru militar in acest moment?

Revendicarea este urmatoarea: achitarea soldei de grad oricui detine un grad militar in Romania, in conformitate cu valorile financiare prevazute in Legea nr. 284/2010 (a salarizarii unitare). Nu doar cadrelor militare si nu doar numai soldatilor si gradatilor profesionisti in activitate, ci si cadrelor militare in rezerva/retragere, soldatilor si gradatilor profesionisti in rezerva/retragere, si nu numai: ci si tilicarilor (scuze pt. termen - este menit in a reliefa faptul ca si acesti oameni au grade militare) care au indeplinit serviciul militar obligatoriu, si care (inca) fac parte din rezerva armatei. Gradele militare fiind unice, acestea trebuie sa aiba aceeasi valoare financiara, indiferent de situatia in care se afla militaruli in cauza, caz in care nu pot exista concomitent si grade militare cu valorea financiara mai mare de cat nula (militarii activi), si grade militare cu valoarea financiara zero (militarii in rezerva/retragere), fiind evident ca militarii in rezerva/retragere nu detin la acest moment niciun grad militar, nici macar de soldat!

Varianta flexibila? Se regaseste in finalul punctului anterior! Rezervistul cu grad militar avand valoarea financiara zero, nu este un militar real, ci doar unul virtual. Prin urmare si rezerva Armatei Romaniei este la acest moment tot virtuala!

11]. Revendicare-şoc! Este ultima, dar in realitate constituie baza tuturor revendicarilor-soc de la punctele precedente. Revendicarea consta in abrogarea din Constitutia Romaniei a prevederilor lit. a), din cadrul aln. (2) de la art. 42, conform carora:  
"(2) Nu constituie muncă forţată:
a) activităţile pentru îndeplinirea îndatoririlor militare, precum şi cele desfăşurate, potrivit legii, în locul acestora, din motive religioase sau de conştiinţă";



De remarcat 2 lucruri la art. 42 din Constitutia Romaniei! In primul rand, formularea neaos romaneasca a intregului art. 42 din Constitutia Romaniei! Munca fortata este interzisa, dar daca este indeplinita de militari nu mai este considerata munca fortata, desi este realmente tot munca fortata. In al 2-lea rand, asocierea militarilor cu detinutii privind interzicerea unor drepturi fundamentale! Sa citim:

ARTICOLUL 42

(1) Munca forţată este interzisă.
(2) Nu constituie muncă forţată:
a) activităţile pentru îndeplinirea îndatoririlor militare, precum şi cele desfăşurate, potrivit legii, în locul acestora, din motive religioase sau de conştiinţă;
b) munca unei persoane condamnate, prestată în condiţii normale, în perioada de detenţie sau de libertate condiţionată;

Cu detinutii este de inteles, dar in privinta militarilor, incepand cu anul 2011 respectiva prevedere nu se mai justifica a exista in Constitutie! Prevederea a fost inclusa in Constitutie intr-un anumit context legislativ, respectiv in conditiile in care militarii romani beneficiau de o lege speciala de salarizare si de o lege speciala de pensionare, ceea ce a determinat existenta unui echilibru cetatenesc intre obligatia impusa militarilor prin Constitutie de a presta munca fortata (si care constituie o discriminare evidenta a militarilor in raport cu ceilalti cetateni, discriminare demna de studiu de caz la C.E.D.O.), si drepturile legislative ale acestora concretizate in legea speciala de salarizare si legea speciala de pensionare care au avut rolul sa compenseze  dezechilibrul creat de Constitutie! Echilibrul a fost insa anulat in anul 2011 prin abrogarea atat a legii speciale de salarizare, cat si a legii speciale de pensionare, urmarea fiind exact ce rezulta din revendicarile nr. 6-11: toti cetatenii romani au drepturi si obligatii egale in fata legilor si a Constitutiei, cu exceptia militarilor romani, ale caror drepturi sunt limitate esential in raport cu ceilalti cetateni, fara nicio compensatie in schimb!

REZUMATUL PACHETULUI 1 DE REVENDICARI IN CAZUL NEINTRODUCERII  PENSIILOR MILITARE DE STAT

1]. Indexarea precum tuturor cetatenilor si a pensiilor "inghetate"a celor cca. 70 000 de rezervisti, incepand cu data de 01.01.2014. Act legislativ necesar: abrogarea art. 1 (4) din Legea nr. 241/2013.

2].  Restituirea tuturor sumelor rezultate din diferentele intre pensiile militare in plata in decembrie 2010 si pensiile diminuate stabilite in baza Legii nr. 119/2010, pentru perioada 01.01.2011 si data intrarii in vigoare a Legii nr. 241/2013 (01.10.2013).  Act legislativ necesar: introducerea si a militarilor si a politistilor in prevederile  Pl-x nr. 404/2014  alaturi de ceilalti beneficiari ai fostelor pensii de serviciu sau restituirea sumelor in cauza prin lege separata pt. militari si politisti.

3]. Majorarea punctajului cu 100% pt. militarii din grupa de munca alte conditii, astfel incat acesta sa reflecteze perioade suplimentare la vechimea in munca de 12 luni la fiecare an lucrat in alte conditii de munca si care constituie si stagiu suplimentar de cotizare. Acte legislative necesare:
Modificarea art. 11 c) din Legea nr. 119/2010 in forma: Art. 11 c) cu 100% pentru perioadele in care au desfasurat activitati in locuri incadrate in alte conditii de munca, potrivit legii.
-  Modificarea art. 100 c) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii in forma: Art. 100 c) cu 100% pentru perioadele in care au desfasurat activitati in locuri incadrate in alte conditii de munca, potrivit legii.
- Modificarea si completarea Art 27 (3) din  Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii, astfel: Art. 27 (3) d) 41,3% pentru conditii speciale din care 10,5% datorate de angajati si 30,8% datorate de angajatori. [Pana la data de 01.10.2014: 46,3% pentru alte conditii de muncă, din domeniul apararii nationale, ordinii publice si sigurantei nationale, datorate de angajator si angajati, din care 10,5% pentru contribuţia individuală şi 35,8% pentru contribuţia datorată de angajator]. 
- Modificarea si completarea Art. 296^18, alin. 3, lit. a^  din Codul Fiscal, astfel: a^4) 41,3% pentru alte condiţii de muncă, din care 10,5% pentru contribuţia individuală şi 30,8% pentru contribuţia datorată de angajator. [Pana la data de 01.10.2014: a^4) 46,3% pentru alte conditii de muncă, din domeniul apararii nationale, ordinii publice si sigurantei nationale, datorate de angajator si angajati, din care 10,5% pentru contribuţia individuală şi 35,8% pentru contribuţia datorată de angajator]. 

4]. Aplicarea H.G.-S Nr. 1019/2010 si a ordinului M.S. Nr. 132/2010 privind grupele de munca pt. militari si rezervistilor pensionati pana la data de 05.01.2011, precum si restituirea tuturor sumelor care rezulta ca diferenta. Acte legislative necesare: desecretizarea si modificarea in sensul mentionat a H.G.-S Nr. 1019/2010 si a ordinului M.S. Nr. 132/2010.
 
5]. Acordarea de tratament juridic egal cetatenilor si institutiilor statului in situatiile de executare silita reciproca a creantelor fiscale. Pe scurt: fie trebuie acordat si cetatenilor dreptul de a executa institutiile statului in 15 zile in situatia recuperarii unor creante fiscale si de a opera retineri de 1/3 asupra bugetelor institutiilor, similar dupa cum si statul are acest drept in cazul recuperarii unor creante fiscale de la cetateni, fie trebuie interzis institutiilor statului sa emita titluri executorii pe baza unor acte normative proprii, ci doar in urma unor actiuni in justitie similare procedurii in cazul cetatenilor obisnuiti. Acte legislative necesare: abrogarea art. 141 (1) si art. 145 (1) din O.G. nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala, precum si a oricaror acte normative care nu acorda drepturi egale cetatenilor in raport cu institutiile statului, in situatii juridice identice. 

6] Acordarea de tratament juridic egal  in cazul salarizarii militarilor, precum cetatenilor civili, cu consecinta remunerarii la zile lucratoare si la tarif orar si a muncii militarilor precum a celorlalti cetateni. Act legislativ necesar: Abrogarea Art. 92 (1) din Cap. 2 din Anexa nr. VII din Legea nr. 284/2010 a salarizarii unitare. [Revendicare alternativa la fault: introducerea in legislatie a obligatiei de remunerare a tuturor cetatenilor la zile calendaristice precum se intampla actualmente militarilor].

7]. Acordarea de tratament juridic egal  in cazul regimului de munca al militarilor, precum celorlalti cetateni, cu consecinta aplicarii stricte si militarilor a tuturor prevederilor Codului Muncii. Act legislativ necesar: abrogarea oricaror prevederi interne ale armatei care contravin Codului Muncii. [Revendicare alternativa la fault: acordarea posibilitatii oricarui angajator sa emita orice act normativ cu prevederi contrare Codului Muncii].

8]. Acordarea si militarilor a acelorasi drepturi si libertati fundamentale precum celorlalti cetateni. Acte legislative necesare: abrogarea Sectiunii a 3-a din Legea nr. 80/1995 (Statutul cadrelor militare) si a Art. 25 din Legea nr. 384/2006 privind Statutul soldatilor si gradatilor voluntari. [Revendicare alternativa la fault: intruducerea in legislatie pt. toti cetatenii a acelorasi limitari si interdictii de drepturi fundamentale precum militarilor].

9] Uniformizarea la 63 de ani a varstei (poate fi o alta varsta, cu conditia sa fie unica pt. toti cetatenii) pana la care cetatenii romani pot fi obligati sa indeplineasca intr-o forma sau alta serviciul militar, eliminarea diferentierilor in functie de varsta intre diversele categorii de cetateni, precum si eliminarea diferentierilor intre barbati si femei privind obligatiile ce le revin la declararea mobilizării şi a stării de război sau la instituirea stării de asediu. Act legislativ necesar: modificarea Art. 3, alineatul (5) din Legea nr. 446/2006 privind pregătirea populaţiei pentru apărare modificata si completata cu Legea nr. 128/2012, care trebuie reformulat astfel: "La declararea mobilizării şi a stării de război sau la instituirea stării de asediu, îndeplinirea serviciului militar în calitate de militar în termen devine obligatorie pentru toti bărbaţii şi femeile cu vârste cuprinse între 20 şi 63 de ani (...)". [Revendicare alternativa: eliminarea oricarei obligatii militare la declararea mobilizării şi a stării de război sau la instituirea stării de asediu pt. orice cetatean, inclusiv pt. cadrele militare si soldatii/gradatii profesionisti in rezerva].

10]. Acordarea soldei de grad oricarui cetatean roman care este si militar in rezerva/retragere, in cuantum egal cu valorile inscrise in Legea nr. 284/2010 (a salarizarii unitare). Act legislativ necesar: modificarea art. 7 din Anexa nr. VII, astfel: "Art. 7 (1) Pentru gradul militar pe care îl deţine, ca drept al titularului şi recunoaştere în plan social, personalul militar, respectiv poliţistul şi funcţionarul public cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, beneficiază de soldă de grad, respectiv de salariul gradului profesional deţinut, atât pe timpul perioadelor în care se află în activitate, cât şi pe timpul perioadelor în care se află în rezervă sau în retragere". [De constatat un paradox: in conditiile in care gradele militare sunt unice si nu exista diferenta intre gradele militare, ci doar intre situatiile in care se afla un militar, nici macar art. 7 din Anexa nr. VII in forma actuala, nu prevede ca gradele militare in rezerva sa nu fie remunerate prin solde de grad]. [Revendicare alternativa:  eliminarea conceptului de rezerva a armatei].

11].  Acordarea de tratament constitutional si militarilor, egal cu al celorlalti cetateni in ceea ce priveste regimul de munca, prin eliminarea obligativitatii indeplinirii de munca fortata de catre militari. Act legislativ necesar: abrogarea din Constitutia Romaniei a prevederilor aln. (2), lit. a), art. 42, prin care actualmente militarii (in activitate sau in rezerva - nu exista diferente) pot fi obligati spre deosebire de ceilalti cetateni, sa presteze munca fortata, militarii avand astfel un regim constitutional egal cu al detinutilor (alaturi de care sunt inlcusi la acelasi articol si acelasi alineat, doar litera difera - detinutii fiind incadrati la litera b), fiind evident ca articolul mentionat contravine insesi Cartei Universale a Drepturilor Omului. [Revendicare alternativa la fault: obligativitatea muncii fortate pt. orice cetatean, ori de cate ori patria o cere].

Final