joi, 31 octombrie 2013

PUNCTUL DE VEDERE AL COL. (r) ONEA GHEORGHE - CUM SA OBTII IN INSTANTA O SOLUTIE FAVORABILA IN DOSARUL CIVIL, PE REVIZUIRE?

Punctul de vedere exprimat mai jos apartine Col. (r) Onea Gheorghe, este prezentat pe pagina Filialei SCMD Campina si merita intreaga atentie! A aparut pentru scurt timp si pe pagina principala a SCMD, dar a disparut - deranjand probabil pe cineva! 
Punctul de vedere apartinand Col. (r) Onea Gheorghe  ii priveste pe toti cei care au sentinte favorabile in procesele pe Legea nr. 119/2010 aplicata cu HG nr. 735/2010. Mentionam ca respectivul punct de vedere a fost deja luat in calcul si de unii membri ai Grupului de la Arges care s-au decis ca il vor folosi ca strategie individuala pentru a-si maximiza sansele in procesele pe Legea nr. 119/2010 aplicata cu OUG nr. 1/2011. De retinut un aspect extrem de important: in verificarea temeiniciei exceptiei invocate, instantei trebuie sa i se faca dovada triplei identitati: de obiect, de cauza si de persoane in aceeasi calitate in cele doua dosare. Dl. avocat S.I.  si alti aparatori (juristi) au opinat, astfel:
- nu exista identitate de persoane intrucat in cazul proceselor pe Legea nr. 119/2010 aplicata cu HG nr. 735/2010 avem dosare individuale - un dosar=o persoana, iar in cazul proceselor pe Legea nr. 119/2010 aplicata cu OUG nr. 1/2011, avem dosar colectiv - un dosar=mai multe persoane. Prin urmare, nu exista identitate de persoane; 
- in dosarul  colectiv nu poate fi nici macar invocata exceptia puterii de lucru judecat, intrucat nu toti care sunt parte in dosarul colectiv au decizii favorabile pe Legea nr. 119/2010 aplicata cu HG nr. 735/2010 (unii au decizii nefavorabile, iar altii deloc); 
Ne exprimam insa convingerea ca cei interesati au intrezarit si solutia necesara atat pentru realizarea identitatii de persoane, cat si de indeplinire a conditiei de invocare a exceptiei de lucru judecat! Solutia nu este complicata deloc si este cea a disjungerii dosarului din cadrul procesului colectiv, astfel incat cei in cauza sa poata invoca exceptia puterii de lucru judecat pe baza propriilor decizii irevocabile individuale favorabile din procesul pe Legea nr. 119/2010 aplicate cu HG nr. 735/2010 - fiind indeplinita astfel si conditia identitatii de persoane. 
In ceea ce priveste identitatea de obiect si cauza, decizia va apartine desigur instantei asa cum precizeaza si Col. (r) Onea Gheorghe. In orice situatie, incercarea de a valorifica si aceasta sansa merita toate eforturile. 


Daca ai deja o solutie favorabila in dosarul  pe recalculare nu-ti ramane decat sa te hotarasti singur ce faci.  Lasi instanta sa-ti dea o solutie,  care  nu te va avantaja (pana acum observam ca au predominat solutiile nefavorabile), sau intervii utilizand prezumtia si exceptia procesuala – EXCEPTIA PUTERII DE LUCRU JUDECAT, statuata si  recunoscuta de statul de drept  si prev. de altfel in Codul procesual civil (Art 430 –  435).
         Daca vrei sa intervii nu-ti ramane decat sa te prezinti in instanta si sa ceri acesteia sa  renute la judecata, deoarece invoci exceptia puterii de lucru judecat si faci dovada cu sentinta civila definitiva si irevocabila care ti-a dat castig de cauza pe recalculare.
         In acest caz, normal si legal, instanta ia act si incheie procesul in baza autoritatii de lucru judecat, solutie favorabila pentru tine, deoarece vine sa fundamenteze si sa constientizeze pe cei rau voitori, fie influentati ori fara cultura juridica, ca emiterea deciziei pe revizuire este tot un abuz si ca legal ar trebui sa puna in executare sentinta civila pe recalculare. Este gru de crezut ca nu vor  vor da curs  favorabil.
            Consider ca instanta va da solutia asteptata, deoarece in verificarea temeiniciei exceptiei invocate, va constata existenta triplei identitati : de obiect, cauza si de persoane in aceeasi calitate in cele doua dosare,  conditii necesare intrunirii prezumtiei si exceptiei procesuale invocate. Singura deosebire este numai de terminologie (recalculare ori revizuire ), dar cu aceleasi identitati, respectiv obiect, cauza si persoane.  Admitand ca instanta ar considera exceptia invocata ca neintemeiata, va trebui sa justifice de ce si cu argumentarile de rigoare, iar apoi instanta este obligata sa continuie procesul, ca si cum noi nu am fi intervenit cu nimic.  Deci nu avem nimic de pierdut, ci numai de castigat.
              Pentru documentare in materie de putere de lucru judecat,intrati pe Google si tastati la rubrica cautare expresia Exceptia puterii de lucru judecat, apoi dati enter, iar cand se deschide noua pagina accesati rezultatul – Exceptia puterii de lucru judecat / Dictionar juridic (dex) – LegeaAZ si vizualizati textul de documentare. (linkul direct se pare ca nu da rezultate, da eroare )
               Bafta si cred ca ar fi bine sa-l transmiteti mai departe, celor interesati. Numai uniti putem razbi prin meandrele nedreptatii. Sa constientizam si pe altii cu ce gandim, spre proprie analiza si decizie. Somn usor avocatilor desemnati de SCMD  in privinta implicarii in modul de solutionare a dosarelor (vorbe fara actiuni concrete si cu rezultatele pe care le cunoastem). In  modul aratat, ne folosim de propria urzeala a guvernantilor, subrezita ce este drept de actiunile noastre comune, cand acestia au fost obligati sa improvizeze o revizuire, dand apa la moara judecatorilor sa dea solutii favorabile pe recalculare. Dusmanul sufera pierderi si infrangeri iremediabile cand este  este combatut cu propriile arme. Sa-i asteptam vigilenti sa greseasca si sa-i stopam asupra nelegiuirilor (nelegalitatii in actele intreprinse).  Eu cred ca suntem intr-o situatie favorabila si nu trebuie s-o ratam. Chiar daca unii dintre noi au pierdut in recurs pe revizuire, vor fi in final tot castigatori, intrucat actiunea favorabila pe recalculare nu a fost prescrisa si daca valul de castig pentru cei  care au inca dosare pe rol va fi mare, antreneaza si dreptul lor. Pacat  ca nu am fost o unitate de monolit si ca civilii, ajutati de unii tradatori dintre noi, fie ei si automultumiti, au reusit sa ne dezbine in mare parte.
 Eu consider o apa de ploaie revenirea la pensiile initiale prin legea data, o adormire pentru inceput cu iz dulce, insa cu indexare pierduta, pentru ani buni, si cu aplicabilitate viitoare la o data neprecizata si dupa multi ani. O totala inducere in eroare si o infrinare a pornirilor noastre pentru recastigarea drepturilor depline.  Multi vor spune poate, ca sunt in eroare, ca gresesc si sincer m-as bucura sa fie asa, dar vom vedea cu totii. Nu va asteptati la drepturi cel putin egale cu cele prev. de Legea 164/2001 si Legea 179/2004 si nici la actualizarea pensiilor asa cum prevede art. 48 din Legea 164/2001, daca nu luptam sa le obtinem pe cale legala. 
    Asteptarea la mila politicienilor, vine ca firimituri sau nu vine, dar un drept recastigat legal se impune.
 13.  10.2013.                                                 
      Sa aveti numai zile bune !                                     
                             Col (r) Onea Gheorghe
                                                                            E-mail contact: ghe_onea@yahoo.com  

Daca are cineva si alte opinii/consultanta asupra acestei teme, este rugat sa si le prezinte! (aici, prin corespondenta privata, telefonic etc.). Cu multumiri!

luni, 28 octombrie 2013

Pentru Grupul de la Arges, dar si de interes pentru multi alti rezervisti! Aparatori de exceptie ai rezervistilor invoca "exceptia de neconstitutionalitate" a OUG nr. 1/2011 pe Art. 4 si pe Art. 20 din Anexa nr. 3!

In sfarsit, ceea ce nu au facut nici un partid si nici o organizatie de rezervisti, incearca Grupul de la Arges, prin aparatorul maestru-avocat Savu I.: atacarea la CCR a OUG nr. 1/2011, invocandu-se exceptia de neconstitutionalitate pe Art. 4 si pe Art. 20 din Anexa nr. 3!  


De ce nu au fost atacate niciodata respectivele articole care incalca in mod flagrant nu doar interesele a mii si zeci de mii de rezervisti cu pensii diminuate, cat si independenta Justitiei si deciziile autoritatii judecatoresti ca putere in stat? Ignoranta, interese obscure, altceva?

   

In concluzie, ne aflam in situatia in care apararea a invocat (sau va invoca) in fata instantelor de judecata "exceptia de neconstitutionalitate" a OUG nr. 1/2011, Art. 4 si pe Art. 20 din Anexa nr. 3! Mai departe: instantelor le revine datoria ca printr-o incheiere a instantei de judecata sa sesizeze CCR privind exceptia de neconstitutionalitate. Este un prim pas decisiv, care dupa cum bine se observa nu mai depinde doar de aparare care si-a facut datoria, ci depinde de instanta! Mai departe, daca exceptia de constitutionalitate ajunge in analiza CCR, procedura este descrisa aiciDin momentul expedierii incheierii instantei de judecata catre CCR, recursul se suspenda pana la pronuntarea CCR asupra exceptiei de neconstitutionalitate. Este asa de evident ca cele 2 articole incalca atat de vizibil autoritatea puterii judecatoresti, incat CCR nu ar avea motive sa nu le declare neconstitutionale! Ar mai fi o problema: declararea ca neconstitutionala a celor 2 articole nu ar fi doar in sprijinul rezervistilor de la Arges, ci in sprijinul a mii de rezervisti. Nu in ultima instanta, declararea ca neconstitutionala a celor 2 articole, ar "lovi" inclusiv in Legea nr. 119/2010, creand totodata o "bresa" care sa permita iesirea din "inghetare" a tuturor a celor care intra sub incidenta prevederilor Legii nr. 241/2013.  Prin urmare procedura de la Arges de a ataca la CCR cele 2 articole din OUG nr. 1/2011, poate fi extinsa in toate actiunile in instante de catre cei interesati!

Bineinteles ca nu ne pronuntam asupra a ceea ce va urma! Speram ca in prima faza instantele sa dea curs primului pas - cel al sesizarii catre CCR. In mod normal, instantele nu ar avea niciun motiv sa nu dea curs unei astfel de sesizari intrugat se observa de la distanta ca articolele respective reprezinta o subminare de catre puterea legislativa si executiva a autoritatii judecatoresti. Sa avem succes!   

joi, 24 octombrie 2013

25 Octombrie - La Multi Ani M.S. Regelui Mihai I si Armatei Romaniei!

25 Octombrie reprezinta o zi cu dubla semnificatie in constiinta oricarui roman onest! In aceasta zi unica serbam 2 evenimente: Ziua M.S. Regele Mihai I si Ziua Armatei Romaniei! Cu toate ca diversele curente politice sau civice au incercat sa desparta cele 2 evenimente, in timp a devenit evident ca acestea nu sunt suprapuse in mod intamplator. 

Sursa: Armata Română a ţinut să elibereze, în 1944, de ziua Regelui, ultimul loc din ţară ocupat de fascistii pentru că a ţinut să-i aducă un omagiu Maiestăţii Sale. "Astfel, ziua de naştere a Majestătii Sale a devenit şi Ziua Armatei".

Sursa: "In ciuda unei scurte perioade din anii 1950, cand Ziua Armatei a fost sarbatorita la 2 octombrie deoarece marca momentul in care Stalin aprobase organizarea Diviziei "Tudor Vladimirescu", in anul urmator retragerii armatei sovietice din Romania, Ziua Fortelor Armate a fost mutata la loc in data de 25 Octombrie. In Decret nu se face nicio referire explicita la motivul acestei decizii. Motivul principal al deciziei de schimbare a Zilei Armatei trebuie cautat in eroismul soldatilor romani si rezultatele faptelor curajoase ale acestora care au dus la reintregirea granitei de Vest a Romaniei si anularea prevederilor Dictatului de la Viena. Decizia comunistilor de a sarbatori atunci Ziua Armatei dovedeste importanta zilei de 25 Octombrie 1944 pentru istoria nationala si cea a armatei, ei riscand chiar ca aceasta sarbatoare sa fie asociata cu ziua Regelui Mihai sau cu monarhia. Totusi, nu trebuie sa fim militari sau strategi ca sa ne dam seama ca Armata Romana ar fi putut sa dea ultima lovitura trupelor fasciste din Ardeal cu o zi inainte sau una mai tarziu, dar au vrut neaparat sa o faca pe 25 Octombrie pentru a aduce un omagiu Majestatii Sale".

In ceea ce priveste anumite evenimente din istorie legate de militarii romani, indiferent ca este sau nu coincidenta, ar trebui sa ne amintim ca Republica a lovit de doua ori in acestia: o data in fostii militari ai Armatei Regale, a 2-a oara in anul 2011 (si nu s-a terminat nici in prezent). 

La Multi Ani M.S. Regelui Mihai I si Armatei Romaniei!

Nota! Persoanele care doresc sa transmita un mesaj personal de felicitare M.S. Regelui Mihai I, au posibilitatea sa faca acest lucru aici


Precizari pentru colegii din Curtea de Arges!

La cerere, in vederea eliminarii unor confuzii:


Suficient de sec pentru a intelege oricine ceea ce se intampla exact si ceea ce are de facut fiecare! Si tot sec! Poate se dezmeticesc si cei care in ultimele 2 zile s-au intors la 180 de grade in legatura cu promisiunea de a acorda sprijin la centralizarea unor documente si care culmea, ii priveste si pe ei insisi, pretextand in final ca nu mai pot face acest lucru fiind mari "personalitati publice"! Explicatie cam bizara! Probabil ca respectivele "personalitati publice" au ceva temeri ca si-au castigat niste drepturi ca membri simultani si in organizatii rivale fata de cele care pe le reprezinta in mod oficial! N-ar fi mare problema, dar respectivii prin atitudinea lor nu numai ca nu constientizeaza nici macar pentru ei in ce situatie se afla, dar pericliteaza si pozitia intregului grup procesual. 



UPDATE

Pentru a nu mai exista si alte dubii! Cei care au pierdut legatura cu realitatea facand referire la surse precum dl. "L" sau dl. "G" din M.Ap.N., nu inteleg ca li s-a spus adevarul numai partial. Adevarul total se va reflecta in verdictul din Dosarul nr. 2632/109/2012 aflat pe rol la Curtea de Apel Pitesti. Situatia de drept este astfel: apararea incearca atacarea la CCR a OUG nr. 1/2011 (art. 4 si art. 20 din Anexa nr. 3), demers inceput prin Grupul M.Ap.N. din Pitesti si prin Grupul S.R.I. (din ultimul grup 2 membri sunt din Curtea de Arges). La fel se va intampla si in cazul nostru! Cu toate acestea, nimeni nu poate anticipa solutia finala! In acelasi timp, Grupul V.M. de la Arges putem sa ne prelungim la randul nostru termenele, si nu numai atat - sa cream premise pentru un verdict favorabil, intrucat noi avem o situatie aparte: ni s-au pus si pensiile de serviciu in plata si M.Ap.N. a inceput sa ni se ramburseze si sumele restante. Doar ca pentru ultima parte, trebuie sa si demonstram cu documente instantei, nu asa pe vorbe! Nu trebuie sa uitam ca instanta judeca pe baza de probe, iar noi avem suficiente probe astfel incat instanta sa realizeze si ce impact poate avea un eventual verdict negativ in contextul punerii in plata a pensiilor de serviciu si rambursarii de catre stat a sumelor retinute, urmare a unor actiuni tot in instanta! Pe de alta parte, instanta va putea pronunta mai usor un verdict pozitiv, intrucat un verdict pozitiv s-ar apropia in mare masura de litera si (in special) de spiritul Legii nr. 241/2013. Situatie in care nu merita sa ne incurcam de niste "personalitati publice" pe care le doare in cot de faptul ca grupul procesual e considerat ca o singura persoana si toti membrii grupului trebuie sa procedeze la fel! In aceasta situatie de indaratnicire din partea unora, solutia de a merge mai departe este disjungerea (despartirea) dosarelor, astfel fiecare sa isi poata prezenta probele si apara/diminua sansele in mod individual. Disjungerea poate fi ceruta atat de cei care vor sa mearga mai departe, dar si de indaratnicii pe care practic nu ii mai intereseaza procesul. In sfarsit, pentru cei care au sustinut ca "tot aia" este daca pierd procesul, intrucat li se aplica Art. 2(2) din Legea nr. 241/2013, sunt rugati ca sa citeasca bine art. 2, poate descopera ca aln. (2) se aplica in situatiile mentionate la aln. (1), si nu noua! Si inici un caz nu e "tot aia" intrucat documentul de mai sus afirma ca pensiile de serviciu mentinute in plata de instante se si actualizeaza, pe cand cele in baza Legii nr. 241/2013 sunt niste simple cuantumuri "inghetate"!   
   


Pe de alta parte! In urma materialelor anterioare sunt colegi care intreaba cu buna credinta, ce trebuie sa faca cu deciziile de pensii neanulate prin Sentinta nr. 574/2013 completata cu Sentinta nr. 7865/2013? Mai exact: le ataca in instanta pe cont propriu sau vor fi atacate in mod colectiv? Raspuns: nu exista mod colectiv aici. Individual sau eventual se poate forma un nou grup de  2-5-10 cu o astfel de situatie care sa isi aleaga acelasi aparator, in scopul diminuarii costurilor. In sfarsit, sunt colegi care constientizand valoarea deciziile individuale irevocabile favorabile din prima serie de procese care pot pune capat definitiv tuturor incercarilor, intreaba ce trebuie sa faca mai departe? Mai exact: trec la executarea silita si/sau la procedura instantei penale/contencios administrativ, in mod individual sau in mod colectiv? Raspuns: fiind vorba de decizii individuale, aici chiar nu exista mod colectiv, deci fiecare e pe cont propriu. Eventual se pot face intelegeri intre membrii care isi aleg acelasi aparator pe procedura instantei penale/contencios administrativ, in scopul diminuarii costurilor.

miercuri, 23 octombrie 2013

Pentru Grupul de la Arges - Model de contestatie la deciziile emise in baza Legii nr. 241/2013 si alte date!

A. Stimati colegi din jud. Arges, trebuie sa lamurim anumite aspecte legate de procese. In jud. Arges, rezervistii sunt incadrati in 4 categorii de verdicte:

1. Verdicte favorabile in procese individuale conform celui de aici, insotit de un verdict nefavorabil in proces colectiv. In aceasta categorie intra cea mai mare parte a rezervistilor din Pitesti;
2. Verdicte nefavorabile in procese individuale, insotit de un verdict nefavorabil in proces colectiv. In aceasta categorie intra o mica parte din rezervistii din Pitesti;
3. Verdicte favorabile in procese individuale conform celui de aici, insotit de un verdict favorabil in proces colectiv. In aceasta categorie intra cea mai mare parte a rezervistilor din Curtea de Arges si din Campulung Muscel;
4.  Verdicte nefavorabile in procesele individuale, insotit de un verdict favorabil in proces colectiv. In aceasta categorie intra o mica parte din rezervistii din Curtea de Arges si din Campulung Muscel;

Modelul de contestatie de mai jos este recomandat de colegul M.R. din Pitesti si ii vizeaza pe rezervistii din judetul Arges care au decizii irevocabile favorabile in prima serie de procese conform celei de aici, decizii nefavorabile sau favorabile in procesul colectiv si care au primit in mod obligatoriu si decizii in baza Legii nr. 241/2013. Modelul reliefeaza cu exactitate faptul ca deciziile irevocabile favorabile din prima serie de procese, sunt executorii indiferent de verdictul din procesele colective.  


DOMNULE  PREŞEDINTE,


Subsemnatul, ……………, domiciliat în municipiul Piteşti, str.  …………, nr. ….. bloc ……… scara ………, ap. ………, jud. Argeş, CNP ………………, cu dosar de pensie nr. 0355………, depun prezenta

CONTESTAŢIE
La:
Decizia nr. ………/01.10.2013 de repunere în plată a drepturilor de pensie în conformitate cu prevederile Legii nr. 241/2013, decizie eliberată de Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Apărării Naţionale, prin care CONTEST prevederile de la punctul C.

MOTIVELE pentru care contest prevederile de la pct. C şi cuantumul pensiei rezultat în urma recalculării şi revizuirilor, sunt aceleaşi cu cele arătate în contestaţiile la deciziile de revizuire, trimise la Comisia de Contestaţii, la care nu am primit niciun răspuns, la care adaug:

I.           Lipsa temeiului juridic al emiterii deciziilor de revizuire întrucât:

-          Decizia de recalculare a pensiei nr. ……….. din  ………. şi decizia nr. …………. a Comisiei de contestaţii au fost anulate prin Sentinţa civilă nr. ……….. din ………… a Tribunalului Argeş.
-          Prin aceeaşi sentinţă a fost menţinută în plată pensia de serviciu stabilită în baza Legii nr. 164/2001, modificată şi completată şi aflată în plată în luna decembrie 2010.

Sentinţa civilă a rămas irevocabilă prin Decizia Civilă nr. ……./2013 a Curţii de Apel Piteşti.

Consider că  Deciziile de revizuire emise sunt lovite de nulitate absolută din următoarele motive:

În OUG 1/2011, privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, se prevede:

,, …se impune adoptarea de măsuri imediate pentru reglementarea unor aspecte în scopul revizuirii pensiilor recalculate potrivit art. 1 lit. a) si b) din Legea nr.119/2010


De asemenea în Anexa 3, Metodologie de calcul privind revizuirea pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, la art. 1 se prevede:

,, Pensiile prevazute la art. 1 lit. a) si b) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor masuri in domeniul pensiilor şi recalculate potrivit prevederilor aceleasi legi se revizuiesc conform prezentei metodologii. 



Aşadar, se revizuiesc pensiile recalculate (o pensie recalculată presupune existenţa unei decizii de recalculare valabilă). Ori, după cum am prezentat mai sus, decizia de recalculare a pensiei mele conform L119/2010  fost anulată, instanţa menţinând în plată pensia de serviciu stabilită conform Legii 164/2001, modificată şi completată şi aflată în plată în luna decembrie 2010.

Cum până la această dată Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Apărării Naţionale nu a executat Hotărârile judecătoreşti definitive şi irevocabile,

SOLICIT

·        Să dispuneţi punerea în executare a Hotărârilor judecătoreşti:

-          Sentinţa civilă nr. …………. din ……………. pronunţată de  Tribunalul Argeş în dosarul nr. ………./109/2011;
-          Decizia Civilă nr. ………./2013, IREVOCABILĂ,  pronunţată de Curtea de Apel Piteşti în dosarul nr. ………../109/2011.

·        Anularea deciziilor de revizuire şi menţinerea  în plată a pensiei de serviciu stabilită în baza Legii nr. 164/2001, modificată şi completată şi aflată în plată în luna decembrie 2010, cu actualizarea cuantumului conform prevederilor legale în vigoare, restituirea sumelor pentru perioada 01.01.2012 - 30.09.2013.
Celelalte motive, solicitări, sesizări din contestaţiile la deciziile de revizuire ,,subzistă” în totalitate.

Anexe:
-          Decizia nr. …………/01.10.2013 de repunere în plată a drepturilor de
       pensie în conformitate cu prevederile Legii nr. 241/2013.
-          Sentinţa civilă nr. …………. din ……………. pronunţată de  Tribunalul Argeş în dosarul nr. ………./109/2011;
-          Decizia Civilă nr. ………./2013, IREVOCABILĂ,  pronunţată de Curtea de Apel Piteşti în dosarul nr. ………../109/2011


 DOMNULUI PREŞEDINTE AL COMISIEI DE CONTESTAŢII PENSII DIN
MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE

***
Legat de modelul de contestatie, va readucem aminte tuturor ca maestrul-avocat S.I., precum si alti avocati (sau juristi) au precizat ca deciziile individuale irevocabile sunt executorii. Aici poate ar trebui mentionat un amanunt, intrucat se pare ca sunt inca multi care nu cunosc faptul ca deciziile irevocabile pronuntate la Curtile de Apel, spre deosebire de cele sentintele pronuntate de tribunale, nu se expediaza din initiativa institutiei nici uneia dintre parti. Acestea se obtin doar la cererea partilor interesate. Este evident ca M.Ap.N. nu a are nici un interes sa solicite Curtii de Apel asfel de decizii care mai sunt si nefavorabile ministerului. Prin urmare, singura cale de a instiinta M.Ap.N. de existenta respectivelor decizii este ca fiecare rezervist in parte sa si le obtina si apoi sa le expedieze M.Ap.N., solicitand punerea acestora in executare.

Revenind la caracterul executoriu al deciziilor! Sunteti invitati sa studiati si sa folositi referatul cu caracter de indrumare de mai jos care se afla si in posesia maestrului-avocat S.I. si pe care l-a apreciat ca fiind de exceptie. Datele din referat pot fi folosite in diverse situatii: contestatii, procese, sesizari, petitii etc. Esenta referatului este de a demonstra ca intre aplicarea Legii nr. 119/2010 celor care detin sentinte irevocabile de genul celor de aici si subiecti, se interpune intotdeauna o hotarare judecatoreasca. Legea nr. 119/2010 nu se poate aplica unor hotarari judecatoresti irevocabile, si cu atat mai putin OUG nr. 1/2011 si Legea nr. 241/2013 care sunt simple acte normative de aplicare a Legii nr. 119/2010. 


CONSTRUIREA APARARII

1. Pensiile militare au fost desfiintate in baza Legii nr. 119/2010. Legea nr. 119/2010 a fost/este aplicata prin HG nr. 735/2010, OUG nr. 1/2011 (aprobata cu Legea nr. 165/2011) si Legea nr. 241/2013. Dupa cum se observa, nici HG nr. 735/2010, nici OUG nr. 1/2011 (aprobata cu Legea nr. 165/2011) si nici Legea nr. 241/2013, nu produc efecte in mod independent fata de Legea nr. 119/2010. 

2. In baza Legii nr. 119/2010 aplicate cu HG 735/2010, M.Ap.N. a emis decizii de pensii. De retinut: aceste decizii nu au fost emise doar in baza HG nr. 735/2010, ci in primul rand a Legii nr. 119/2010 (scrie in decizii ca au fost emise in baza Legii nr. 119/2010)

3. Deciziile emise in baza Legii nr. 119/2010 (aplicata cu HG nr. 735/2010) au fost contestate in instanta. Instanta a acordat castig de cauza contestatorului, a anulat deciziile si i-a repus in plata contestatorului pensia de serviciu in baza Legii nr. 164/2001. Decizia este irevocabila. 

4. Prin impunerea judecătorească “Menţine în plată pensia de serviciu stabilită contestatorului în baza Legii nr. 164/2001, modificată şi completată şi aflată în plată în luna decembrie 2010”, instanţele anulează în fapt, efectele aplicării Legii nr. 119/2010 contestatorului. In acest caz si actele normative care aplica Legea nr. 119/2010, raman fara efect in cazul contestatorului. 

DE RETINUT: DIN MOMENT CE INSTANTELE AU MENTINUT IN PLATA PENSII DE SERVICIU "BLOCAND" ASTFEL POSIBILITATEA DE APLICARE A LEGII NR. 119/2010 CELOR IN CAUZA, ESTE EVIDENT CA CELOR IN CAUZA NU MAI POT FI APLICATE ACTE NORMATIVE CARE APLICA INTR-UN FEL SAU ALTUL LEGEA NR. 119/2010.

5. De la acest moment orice decizie emisa contestatorului in baza Legii nr. 119/2010, in speta cele in baza OUG nr. 1/2011 care este doar un simplu act normativ de aplicare a Legii nr. 119/2010, ulterior pronuntarii hotararii judecatoresti, incalca hotararea judecatoreasca irevocabila. Deciziile emise in baza OUG nr. 1/2011 pana la pronuntarea sentintei irevocabile devin nule, iar cele emise dupa pronuntarea sentintei sunt si ilegale.

6. Niciun act normativ al autoritatii executive sau legislative, nu pot produce efecte asupra unei decizii judecatoresti irevocabile, deci nici Legea nr. 119/2010, nici OUG nr. 1 /2011 sau Legea nr. 241/2013.

7. Pasii urmatori! Completi: executare judecatoreasca, instanta penala si actiune in contencios administrativ (ultima cale necesita in prima faza o cerere simpla care devine procedura prealabila si care se sincronizeaza si cu actiunea in instanta penala). Un alt pas: actiune la CEDO contra statului pentru neexecutarea deciziilor judecatoresti cu cerere de daune. Dintre cei 4 pasi, cei minimi necesari sunt: actiune in contencios administrativ combinata cu actiunea in instanta penala.

ATENTIE!

a) In baza OUG nr. 1 din 2011/Art. 1, sub incidenta OUG 1 intra pensiile prevazute la art. 1 lit. a) si b) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor masuri in domeniul pensiilor. In baza art. 1/Legea 119, urmatoarele categorii de pensii, stabilite pe baza legislatiei anterioare, devin pensii in intelesul Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, cu modificarile si completarile ulterioare: 
a) pensiile militare de stat

b) Legea 119 nu transforma in pensii in sistemul public, pensiile de serviciu mentinute in plata ca pensii de serviciu de catre autoritatea judecatoreasca. Nici o lege nu poate face acest lucru. Deci Legea 119/2010 transforma in pensii in sistemul public, pensiile aflate direct sub incidenta Legii 164, nu pe cele care intra sub incidenta autoritatii judecatoresti. Legea 119 nu incalca deciziile puterii judecatoresti si nu transforma in pensii in sistemul public pensiile militare mentinute astfel de puterea judecatoreasca. 

c) Art. 20/OUG 1 "Pensiile prevazute la art. 1 lit. a) si b) din Legea nr. 119/2010, ale caror CUANTUMURI au fost stabilite prin aplicarea unor hotarari definitive si irevocabile ale instantelor de judecata se revizuiesc, dupa caz, potrivit prevederilor prezentei metodologii". 

Se observa 2 lucruri esentiale: 

- in baza OUG nr. 1/2011, Casa de Pensii nu poate revizui un DREPT la un tip de pensie mentinut in plata de instante, ci doar un CUANTUM al unei pensii mentinut in plata de instante; 

- daca instanta a stabilit un cuantum, acesta se revizuieste in baza Art. 20/OUG 1 din 2011. Insa, acel cuantum trebuie stabilit unei pensii care se afla/ramane deja sub incidenta Legii 119, deci a unei pensii militare deja transformate in pensie in sistemul public si mentinute sub incidenta Legii nr. 119, si nu unei pensii de serviciu mentinute astfel in plata de autoritatea judecatoreasca. 

Ca Art. 20/OUG 1 sa produca efecte asupra hotararii judecatoresti irevocabile ar fi trebuit ca instanta sa mentina in plata pensia tot in baza Legii 119, dar cu cuantum in baza Legii 164. Dar instanta a mentinut in plata pensie de serviciu in baza Legii 164. Ca OUG 1/2011 sa aiba efecte asupra deciziilor judecatoresti, ar fi trebui ca Legea 119 sa creeze posibilitatea ca si pensiile de serviciu mentinute in plata de instante sa poata fi transformate in pensii in sistemul public. Ori Legea 119 nu prevede asa ceva si nici nu poate si astfel se revine la pct. a).  


Pe langa cele prezentate, fiind vorba de hotarari irevocabile individuale, recomandam sa nu astepte nimeni cu mainile incrucisate, fiecare fiind dator sa isi valorifice atat propriile sanse, dar si in sprijinul reciproc al tuturor. In acest sens, sugeram tuturor celor care detin decizii individuale favorabile sa inainteze petitii individuale catre Directia pentru Relatia cu Parlamentul si Asistenta Juridica si catre ministrul Dusa, solicitand respectarea hotararilor autoritatii judecatoresti prin punerea in aplicare a hotararilor judecatoresti irevocabile pe care le detinem. O a 3-a petitie: catre Institutia Avocatul Poporului careia sa i se semnaleze ce se intampla in realitate cu hotararile judecatoresti irevocabile. In sfarsit, o a 4-a petie catre Ministerul Justitiei care sa fie instiintat cum desconsidera structurile de executie ale statului roman, autoritatea judecatoreasca care este recunoscuta doar "pe hartie" putere in stat. 


B. Acest punct se adreseaza in exclusivitate grupului procesual Curtea de Arges-Campulung Muscel. Atentie la ambuscada!

Situatia este cunoscuta: s-au pus in plata pensiile de serviciu incepand cu luna martie 2013, iar incepand cu luna octombrie 2013 M.Ap.N. a inceput si rambursarea sumelor retinute de stat in perioada ianuarie 2012-februarie 2013 (rambursarea a inceput aleatoriu si este in functie de sumele de bani care raman la dispozitia C.S.P. luna de luna, dupa achitarea drepturilor de pensie; s-au primit asigurari verbale ca vom primi toti diferentele pana in luna decembrie 2013).  In pofida acestui fapt care constituie in mod evident un succes, raspunsurile C.S.P. inaintate catorva rezervisti din Curtea de Arges si din Campulung Muscel afirma negru pe alb ca institutia a pus in aplicare doar sentinta nedefinitiva din procesul colectiv. O sentinta nedefinitiva se pune in aplicare doar in cazurile de asigurari sociale (salarii, pensii etc.) si este valabila pana la pronuntarea recursului. Legat de acest fapt, sa reflecteze fiecare ce ar insemna un verdict care sa ne fie nefavorabil la recursul din procesul colectiv. Mai exact: in caz de verdict negativ, in baza hatisului legislativ existent - C.S.P. ne poate retine 1/3 din pensii sau mai mult pana cand isi va recupera atat sumele rambursate incepand cu luna octombrie, cat si diferentele dintre pensia in baza OUG nr. 1/2011 si cuantumurile pensiilor de serviciu care ni s-au pus in plata incepand cu luna martie 2013? 

De mentionat si aspecte pozitive: C.S.P. nu mai afirma ca sentintele individuale irevocabile nu sunt executorii, dar nici nu le pune in aplicare, pur si simplu - nu face nici o referire la acestea. Concluzia care se desprinde (intarita si de "sursele" noastre) este ca institutia asteapta dispozitii de la Directia pentru Relatia cu Parlamentul si Asistenta Juridica, respectiv de la ministrul Dusa - daca sa le puna in executare sau nu! Daca le pune in aplicare, rezultatul procesului colectiv nu mai are nici o importanta, insa pana una alta al 2-lea proces este cel decisiv. Alt aspect pozitiv: C.S.P. precizeaza in scris unui membru al grupului nostru faptul ca pensiile mentinute in plata incapand cu luna martie 2013, sunt si actualizate. De ce este importanta ultima precizare? Este evident ca C.S.P. va actualiza pensiile de serviciu mentinute in plata de autoritatea judecatoreasca si dupa marirea coeficientilor de salarizare, fapt pentru care suntem datori sa facem orice demers pentru a fi (ramane) beneficiarii unor astfel de hotarari! 

In atare situatie, ca si in cazul colegilor din Pitesti, tot sentintele individuale irevocabile constituie baza succesului nostru. Fiind vorba de hotarari irevocabile individuale, fiecare este obligat sa isi valorifice avantajul in interes propriu, dar si in sprijinul reciproc al tuturor, fapt pentru care fiecare este dator sa inainteze petitii individuale catre Directia pentru Relatia cu Parlamentul si Asistenta Juridica si catre ministrul Dusa, solicitand respectarea hotararilor autoritatii judecatoresti prin punerea in aplicare a hotararilor judecatoresti irevocabile pe care le detinem. O a 3-a petitie: catre Institutia Avocatul Poporului careia sa i se semnaleze ce se intampla in realitate cu hotararile judecatoresti irevocabile. In sfarsit, o a 4-a petie catre Ministerul Justitiei care sa fie instiintat cum desconsidera structurile de executie ale statului roman, autoritatea judecatoreasca care este recunoscuta doar "pe hartie" putere in stat. 

Referitor la procesul colectiv! In lipsa unei reactii a M.Ap.N. de punere in executare a deciziilor irevocabile din prima serie de procese, acest proces nefinalizat constituie (deocamdata) baza mentinerii in plata a pensiilor de serviciu si de rambursare a sumelor retinute de stat. Cunoastem ca am fost repartizati (cica) aleatoriu la C4R, atat rezervistii din Pitesti cat si cei din Curtea de Arges-Campulung Muscel, complet despre care se cunoaste ca are faima ca nu acorda castig de cauza cetatenilor contra statului, ci doar statului contra cetatenilior. In aceasta situatie, fiecare membru din Curtea de Arges si din Campulung Muscel este dator sa adauge la dosar - inainte de recurs,  urmatoarele probe:

- copii dupa taloanele de pensie din perioada martie-septembrie 2013 care sa ateste faptul ca M.Ap.N. a pus in plata in perioda mentionata, niste cuantumuri identice cu ale pensiilor de serviciu din luna decembrie 2010;
- copii dupa raspunsurile primite de acei membri carora C.S.P. le-a precizat ca baza legala a punerii in plata incepand cu luna martie 2013 a cuantumurilor din luna decembrie 2010, este Sentinta nr. 574/2013 a Tribunalului Arges;
- copii dupa taloanele de pensie din luna octombrie 2013 care atesta ca M.Ap.N. a rambursat sumele retinute de stat in perioada ianuarie 2012-februarie 2013;

Aceste probe sunt extrem de importante in fata oricarui complet de judecata. Chiar daca C4R are reputatia pe care o are, nu ii va fi foarte usor sa pronunte un verdict negativ in urma caruia noi sa fim obligati sa rambursam nu doar sumele restituite incepand cu luna octombrie, ci si diferentele dintre cuantumurile pensiilor de serviciu puse in plata incepand cu luna martie 2013 si cele in baza OUG nr. 1/2011. Dar daca noi nu prezentam probele la dosar, nici avocatul, nici completul nu vor cunoaste care este situatia noastra reala! 

Referitor la aceste probe, tragem si un semnal de alarma in sensul ca lucrurile nu prea mai merg rotund! O parte dintre membrii grupului procesual Curtea de Arges-Campulung mai exact cei din Curtea de Arges, sunt afiliati ANCMRR, altii SCMD, altii - simultan atat ANCMRR cat si SCMD, iar unii sunt independenti. Prin urmare, sunt unii care au si apartenenta la o organizatie sau alta, si altii care nu au nicio apartenenta! Apartenenta nu ne foloseste oricum la nimic in actiunile in instanta. Problema este alta! Nu reusim sa ne mai corelam intre noi ca grup procesual. Toate actiunile in instanta s-au introdus prin eforturile voluntare ale 2-3 membri ai SCMD, in conditiile in care in acest moment filiala locala a SCMD practic nu mai functioneaza decat pe hartie. Cei 2-3 membri (sau fosti membri) s-au saturat de voluntariat si pe buna dreptate: fara sediu si in timpul programului de lucru, timp pierdut, bani pierduti, energie consumata, navete la Pitesti pt. orice hartie a vreunui membru (hartii obtinute in multe situatii cu insistente) si altele. Cei din grupul procesual si care sunt afiliati si la ANCMRR, nu au nicio initiativa desi ar putea sa puna puna umarul la treaba, sa se intereseze de propriul proces si eventual sa stranga si niste hartii intre 2 activitati "culturale" - daca tot au un spatiu la dispozitie. Datorita suprapunerii simultane a titulaturii atat de membri SCMD cat si de membri ANCMRR, exista si o confuzie intretinuta cu buna stiinta de orgolii locale. Sunt membri ai grupului procesual care nu mai cunosc exact sub ce titulatura li s-au pus in plata pensiile de serviciu incepand cu luna marite 2013. Raspunsul corect este urmatorul: sub titulatura de membri al SCMD, mai exact celor vizati de Sentinta nr. 574/2013 (si completata cu Sentinta nr. 7865/2013). Titulatura nu conteaza, dar realitatea este cea prezentata! Cei independenti nici nu mai conteaza in ecuatia aceasta, e clar ca nu pot rezolva problemele tuturor fapt pentru incearca sa se descurce pe cont propriu! Ca o concluzie: grupul procesual este grup procesual si trebuie sa ne descurcam ca atare!

Dupa punerea in plata a pensiilor de serviciu incepand cu luna martie 2013, unii dintre noi au intrat intr-o stare de "liniste" desi recursul in procesul colectiv bate la usa, iar un recurs nefavorabil poate avea efecte dezastruoase. Cei carora li s-au rambursat sumele retinute, sunt la fel de "linistiti" desi acelasi recurs poate intoarce oricand situatia. A aparut si un alt curent de opinie care induce "linistea" Legii nr. 241/2013 in sensul ca "ce daca pierd la recurs, Legea nr. 241/2013 spune ca nu mai dau nimic inapoi". Pentru cei cu opinia mentionata, le sugeram sa citeasca bine legea si sa se consulte si cu un avocat sau cu un jurist, intrucat e foarte posibil sa ajunga la cu totul alte concluzii. Mai este o situatie: sunt care au primit decizii de pensii in baza OUG nr. 1/2011, altele decat cele anulate prin Sentinta nr. 574/2013 (si completata cu Sentinta nr. 7865/2013). Desi au primit alte decizii, le pastreaza in "sertare" in loc sa se deplaseze la avocat si le introduca pe rol in proces separat individual (in aceasta situatie nu mai poate exista actiune colectiva din moment ce majoritatea nu au primit decizii ulterioare celor anulate de instanta, caz in care fiecare trebuie sa descurce pe cont propriu). In sfarsit, si o ultima opinie care nu mai are de-a face cu nici o logica si care se rezuma astfel: "Mare smecherie, imi retine 1/3 si gata!" No comment intrucat ceea ce sfideaza logica nici nu merita comentat! 

Pe acest fundal, se pare ca sunt colegi care asteapta sa ii roage altcineva sa predea probele si sa se deplaseze tot altcineva la Pitesti in locul lor pentru a le introduce probele la dosar. Sunt de asemenea colegi care au primit si alte decizii in afara de cele anulate de instante, dar care asteapta ca tot altcineva sa intenteze un nou proces in locul lor. Realitatea este ca nu trebuie sa se mai bazeze nimeni pe altcineva si fiecare trebuie sa isi valorifice la maxim toate sansele. Aici apare si o situatie paradoxala: colegi cu 1000-2000 lei castig la cuantum, in loc sa preia initiativa si sa isi apere interesele si care nu sunt deloc de neglijat, asteapta ca cei care au castigat sume infime la cuantum sau chiar au pierdut la cuantum, sa stranga probele, sa le introduca in dosare si restul, in loc sa fie exact invers. Sau macar sa isi introduca propriile probe in dosar! Mai apare un paradox! Cu exceptia a vreo 2 membri, nimeni nu tine legatura cu avocatul privind modificarile survenite in propria situatie! Ori cei 2 membri nu pot cunoaste cine si daca a mai primit cineva vreo decizie sau daca i s-au restituit sau nu sumele etc. Iar in lipsa documentelor justificatoare atasate la dosare, oricum nu conteaza ceea ce ce s-a si intamplat in realitate! Prin urmare, fiecare e dator daca vrea sa isi apere interesul, sa tina legatura si cu avocatul si cu ceilalti membri ai grupului procesual si sa isi introduca la dosar oricare nou document care ii poate apara/demonstra situatia juridica. Semnalul de alarma conduce la ideea ca in conjuctura creata, daca situatia ramane tot asa, devine evident ca cea mai buna solutie este aceea de a ne disjunge (desparti) dosarele, astfel incat fiecare sa isi poata maximiza sau diminua propriile sanse - fiecare cum doreste. Prin urmare, avem treaba! Cine merge pana la capat - merge, iar cine nu vrea sa isi apere interesele, este problema respectivului! 

Semnat: G. Olescu [Sunt convins ca oamenii rationali cunosc cu precizie ceea ce au de facut si vor face! Celorlalti le urez (uram)succes!]. 

Nota! Nu are legatura cu continutul materialului, dar poate fi relevant pentru altceva. Retinem explicatiile primite de la M.Ap.N. cum ca rambursarea sumelor pentru grupul Curtea de Arges-Campulung Muscel este in functie de sumele de bani care raman la dispozitia C.S.P. luna de luna, dupa achitarea drepturilor de pensie. Am primit asigurari  ca toti din grupul procesual vom primi diferentele pana in luna decembrie 2013, nefiind fonduri suficiente pentru a rambursa simultan diferentele tuturor. Chestiunea in sine are legatura cu o legenda care se vehiculeaza conform careia M.Ap.N. ar avea fonduri la dispozitie pt. plata oricaror sume de rambursat in baza Legii nr. 241/2013. Daca M.Ap.N. are probleme de rambursare in cazul a doar 51 de persoane, poate realizeaza toata lumea cam ce fonduri are M.Ap.N. in realitate pentru astfel de situatii si cam care ar fi timpul real de rambursare a unor sume pentru un numar de zeci de mii de persoane!

luni, 21 octombrie 2013

Avertismentul "Miranda" sau atentie la capcanele ascunse in modelele de contestatii sugerate a fi inaintate impotriva deciziilor emise in baza Legii nr. 241/2013!

Materialul provine ca urmare a unor sesizari primite prin corespondenta privata legate de deciziile emise in baza Legii nr. 241/2013 (Legea "inghetarii" pensiilor foste militare desfiintate prin Legea nr. 119/2010), precum si de contestatiile aferente. 

Ca prima precizare: Grupul V.M. de la Arges avand o altfel de situatie juridica, nu am primit astfel de decizii (inca) emise in baza Legii nr. 241/2013, astfel ca nu este cazul sa inaintam (inca) vreo contestatie. Am aflat din alte surse cum arata astfel de decizii! Cat priveste eventualele contestatii, este evident ca in cazul nostru acestea trebuie sa cuprinda elemente adaptate integral situatiei noastre juridice.

Totusi, sesizarile prin corespondenta privata ne-au determinat sa analizam modelele de contestatii sugerate a fi inaintate de rezervistii care au primit decizii in baza Legii nr. 241/2013. Un model este cel de aici! Asupra acestui model de contestatie, concluzia care se desprinde este ca cel care intocmeste ad-litteram o astfel de contestatie, recunoaste oficial ca renunta la orice drept de pensie militara. Toate elemente din contestatie sunt OK, insa doar in contextul in care prin contestatie se recunoaste legitimitatea Legii nr. 119/2010. Pe de alta parte, din contestatie lipseste exact cererea de mentinere in plata a pensiei de serviciu. Per ansamblu, modelul respectiv de contestatie ne aduce aminte de "Avertismentul Miranda". Avertismentul folosit de politisti la arestarea diverselor persoane, este  celebru din filmele şi serialele poliţiste difuzate la noi şi în lumea largă, avand un pasaj care induce in subconstientul oricui, urmatorul mesaj: "Ai dreptul sa te aperi, dar atentie si ce spui, intrucat orice cuvant se poate intoarce si impotriva ta!"

Revenind la modelul de contestatie de aici, sunt mai multe elemente care ne aduc aminte de precizarea din "Avertismentul Miranda" conform careia cuvintele se pot intoarce contra noastra. De exemplu, in formularea "Consider ca am fost prejudiciat/a prin revizuirea deciziei de pensie, in temeiul Legii nr.119/2010 si OUG nr.1/2011, iar Legea nr.241/2013 nu face decat sa confirme legalitatea prezentei contestatii si, corelativ, nelegalitatea deciziilor de revizuire". Va readucem aminte ca prin Legea nr.119/2010 nu a fost revizuita nici o decizie de pensie, ci desfiintata pensia militara de serviciu. OUG nr. 1/2011 este un act normativ care aplica Legea nr. 119/2010 care a desfiintat pensiile militare de serviciu, iar Legea nr. 241/2013 este un act normativ care aplica atat Legea nr. 119/2010 care a desfiintat pensiile militare de serviciu, cat si OUG nr. 1/2011 care aplica Legea nr. 119/2010. Ori, daca noi admitem ca Legea nr. 119/2010 ne-a revizuit dreptul la pensie militara cand de fapt ni l-a desfiintat, admitem in fapt legitimitatea Legii nr. 119/2010. Mai atrage atentia si un alt exemplu in formularea: "Statul are dreptul de a legifera si a inlatura eventuale inechitati, fara a aduce atingere dreptului de proprietate si a drepturilor castigateMentionez faptul ca Legea nr.241/2013 a avut in vedere respectarea principiul drepturilor câştigate, respectiv „in situatia in care cuntumul pensiilor este mai mic decat cel stabilit in baza legislatiei anterioare, se pastreaza in plata cuantumul mai avantajos.” Dar Legea nr. 241/2013 nu are in vedere nicidecum respectarea principiul drepturilor câştigate, ci a unui cuantum care constituie doar un simplu element dintr-un drept castigat si care mai este si "inghetat". Dreptul castigat este in realitate cel la pensie militara de serviciu in baza Legii nr. 164/2001 sau a Legii nr. 179/2004. Ori, Legea nr. 241/2013 nu mentine acest drept, ci dimpotriva, aplica Legea nr. 119/2010 prin care au fost desfiintate pensiile militare de serviciu. Prin urmare, daca noi admitem ca Legea nr. 241/2013 care aplica Legea nr. 119/2010 care a desfiintat pensiile militare, are in vedere respectarea principiul drepturilor câştigate, inseamna ca admitem ca dreptul castigat este cel la desfiintarea pensiilor militare, si nu cel la pensie militara! 

Cei din Grupul de la Arges cunoastem foarte bine ca apararea ne-a impus sa ne decidem ce dorim, iar instantele ne-au cerut acelasi lucru: vrem sa redobandim dreptul la pensie militara de serviciu sau doar sa ne fie mentinut in plata cuantumul pensiei militare de serviciu? In a 2-a situatie, era evident ca trebuia sa optam pentru pensie in baza Legii nr. 119/2010, insa cu cuantumul pensiei militare de serviciu in baza Legii nr. 164/2001. Iar noi am optat pentru dreptul la pensie militara de serviciu. Ori, esenta modelului de contestatie mentionat este aceea de a solicita drept de pensie nemilitara in baza Legii nr. 119 , aplicata cu OUG nr. 1/2011 si Legea nr. 241/2013. 

In concluzie, contestatia este intocmita in mod profesionist mergand pe axa reintregire-recuperare-cuantum, insa in forma prezentata aceasta determina fara echivoc renuntarea de buna voie si nesiliti de nimeni la dreptul la pensie militara de serviciu! Pe veci!

***

Nota! O sesizare mai aparte este aceasta: "Prin aceasta decizie (L241/2013), care nu este decat un document de corespondenta, adresa de instiintare, fara valoare juridica, au materializat in scris ABSOLUTUL ABSURDULUI, in sensul ca utilizand aceleasi coordonate (grad militar, functia detinuta la data stabilirii dreptului de pensie, vechime, conditii de munca, etc.) au obtinut puncte diferite (valorile inscrise la punctele A,B,C), matematic vorbind imposibil de realizat faptic. Cum  si in ce fel ar putea fi eliminata perpetuarea acestor nedreptati?Cu stima si consideratie, M.C."

Ce se mai poate respunde unei astfel de sesizari? O lege al carui fundament este prost conceput din start precum ilegitima si abuziva Lege nr. 119/2010, nu va putea fi niciodata "reparata" prin amendare sau modificare cu oricate OUG nr. 1/2011 sau legi de genul Legii nr. 241/2013. Este evident ca singura cale de fi eliminata perpetuarea tutror nedreptatilor este doar abrogarea Legii nr. 119/2010!